#citeșteDobrogea: In memoriam Alexandru Suceveanu, patriarhul cetății Histria

• Se împlinesc 7 ani de la trecerea în neființă a arheologului Alexandru Suceveanu

 
La 24 mai 2013, se stingea din viață, fulgerător, prof.univ.dr. Alexandru Suceveanu, cunoscut cercetător științific de la Institutul de Arheologie “Vasile Pârvan” din București și colaborator apropiat al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.
Deși s-a născut la București (11 martie 1940), Alexandru Suceveanu se considera ca făcând parte din familia arheologilor constănțeni, după cum singur declara, într-un articol din revista Pontica 44 (2011), scris cu ocazia pierderii timpurii a profesorului Mihai Irimia.
De altfel, revista constănțeană a fost un forum permanent al lucrărilor științifice întreprinse de Alexandru Suceveanu, iar la cea de-a 70‐a aniversare, i-a dedicat un număr întreg distinsului istoric.  
În cele cinci decenii de activitate, Alexandru Suceveanu a reușit, bazat pe o temeinică pregătire clasică și arheologică, să realizeze o operă vastă, în care regăsim valorificarea exemplară a propriilor săpături de la Histria, Fântânele și
Halmyris (Murighiol), dar și interpretarea novatoare a istoriei Dobrogei antice, în contextul mai larg al lumii grecești și romane. Tematica abordată în cercetările sale se referă la istoria Moesiei în sec. I î.e.n., stratigrafia Histriei romane târzii,
probleme politico‐economice ale Dobrogei secolelor V‐IV î. e. n., statutul juridic al orașului Tomis, inscripții inedite de la Histria și alte aspecte legate de străvechiul Tomis – lucrări și studii pe care autorul le-a reunit în volumul „Opuscula
Scythica. Grecs et Romains au Bas Danube”, București, 2009.
Capitole consistente asupra anticului Tomis se regăsesc și în teza sa de doctorat, publicată în 1977 sub titlul „Viața economică în Dobrogea romană, secolele I‐III e.n”, precum și în lista lungă de lucrări publicate în țară și în străinătate.
Opera sa științifică rămâne de referință pentru cercetările istorico‐arheologice viitoare, iar modelul oferit tinerilor ca dascăl nu s-a stins nici astăzi pentru discipolii săi, specialiști cărora le-a îndrumat lucrările de doctorat și le-a călăuzit, ca ferment, pasiunea pentru comorile trecutului.
La Constanța, a activat ca profesor la masteratul de istorie veche, organizat de Facultatea de Istorie și Științe Sociale a Universității „Ovidius”, în perioada 2003‐2008, susținând prelegeri memorabile în fața studenților care îl urmăreau cu admirație. Ca recunoaștere a meritelor sale științifice, Universitatea din Constanța i‐a decernat, în martie 2010, titlul de doctor honoris causa, iar cercetările asupra siturilor din Dobrogea i-au adus premiul “Remus Opreanu” pentru arheologie al Instituției Prefectului Județului Constanța, în anul 2008.
A deținut funcția de director științific în cadrul Institutului de Arheologie al Academiei Române, dar cea mai aproape de sufletul său a fost, de departe, cetatea Histria, unde a revenit mereu, timp de o jumătate de veac, din studenție și până la sfârșitul vieții, făcând parte și din conducerea acestui prestigios șantier arheologic. Se poate spune că și-a dedicat viața cercetării anticei cetății grecești, trei dintre monografiile sale reprezentând repere de bază în cercetarea acestui sit: Histria VI. Les thermes romains, Bucarest‐Paris 1982 (lucrare distinsă cu premiul “Vasile Pârvan” al Academiei Române din anul 1982); Histria X. La céramique romaine des Ier‐IIIe siècles ap. J.‐C., Bucarest, 2000; Histria XIII. La basilique épiscopale, Bucarest, 2007.
Alexandru Suceveanu a ales să se odihnească în pământul Histriei, identificându‐se pentru totdeauna cu aceasta, având în preajmă monumentele străvechii așezări vest‐pontice.
 
 
Sursa foto: Revista „Pontica” nr.46
 
Citește și:

#citeșteDobrogea Alexandru Suceveanu, „patriarhul Histriei“, ar fi împlinit 78 de ani pe 11 martie