#citeșteDobrogea: In memoriam Negip Hagi Fazîl, eroul tătar dobrogean


Istoria nu uită și nici nu permite uitarea Eroilor Neamului, atâta vreme cât neamul trăiește.
S-au împlinit în aceste zile 72 de ani de la moartea eroului tătar Negip Hagi Fazîl.

Om de cultură, el și-a dăruit numele școlii din satul natal Azaplar/Tătaru, județul Constanța. În fața școlii se află și monumentul ridicat în memoria patrioților tătari din satul, capitală neoficială tătară din perioada interbelică.
În fața școlii, în spatele grădinii întinse, la dreapta sau la stânga buruienilor înalte, doarme un sat care și-a uitat istoria... acum i se scrie o altă istorie... pe care o va uita mâine ș.a.m.d.

Eroul odihnește în cimitirul tătar al satului, alături de părinții săi, Șeripe și Hagi Fazîl. A condus lupta începută de fratele mai mare, Mustegep, ulterior, în Turcia devenit Ülküsal (întemeıetorul patriei).

Militant pentru redobândirea patriei, pentru ajutorarea tătarilor crimeeni, pentru renașterea lor, poet, eseist, nuvelist, dramaturg, regizor, conferențiar, ziarist, folclorist, fiu de moșier și el însuși moșier ce vindea în 1947 grâu soldaților ruși din România ocupată, deoarece ei nu erau controlați de nimeni, a murit în câteva zile de anchetă având pe trup, la 42 de ani, urmele torturilor de neimaginat! Din octombrie 1948 păstrăm două mărturii: „nu credeam că oamenii au inventat atâtea torturi!” „pe toți ne băteau, dar pe tătarul acesta îl băteau încontinuu...!”

Tătarii arestați în aprilie 1952 au aflat la Aiud aceste mărturii ale românilor arestați și torturați în toamna anului 1948! Îngăduie-ne, Eroule, căci nu știm ce trebuie să facem!

Balada Eroului Tătar scrisă în 2003 în tătară și în română, se încheie cu aceste versuri:
 
“De frică nici nu mai plângeau,                                                                                                                                                                             
Copiii toţi orfani erau,                                                                                                                                                                                               
De frică nici nu mai plângeau !                                                                                                                                                                                
Şi timp de patruzeci de ani                                                                                                                                                                                             
Nu mai plângeam, nici nu uitam                                                                                                                                                                                    
Şi pentru voi poemele scriam ! 
              *    *    *
În zi vestită am scăpat,                                                                                                                                                                                                   
Baladă vouă v-am cântat,                                                                                                                                                                                              
Şi-o lume-ntreagă a aflat !                                                                                                                                                                                
Cincizeci şi cinci de ani azi sunt                                                                                                                                                                                      Eroul meu e viu şi sfânt,                                                                                                                                                                                          
Cu el istoria noastră cânt!”
 
 
Despre Güner Akmolla

Poetă, prozatoare, traducătoare, membră a Uniunii Scriitorilor din România, dar şi a Uniunii Scriitorilor Tătari Crimeeni, Güner Akmolla a fost profesor de limba română, iar o parte majoră din activitatea sa, literară şi nu numai, se plasează sub semnul interculturalităţii. Provenind dintr-o familie de tătari crimeeni care a dat 8 deţinuţi politici, s-a implicat masiv în recuperarea imaginii unor personalităţi marginalizate sau persecutate de regimul comunist.
A debutat poetic după '89, în limba tătară, în revista Karadeniz. Autoarea a fost distinsă, în 2015, cu premiul filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor, pentru volumul ce cuprinde poemul eminescian Luceafărul, în trei alfabete şi limbi - română, tătară şi turcă. 

Citeşte şi:

#citeşteDobrogea: Scriitorii noștri, eroii noștri

109 ani de la nașterea eroului tătar Negip Hagi Fazîl Activitate comemorativă la sediul UDTTMR
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

407
#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

807
#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

869
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

1168
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

1254
#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

1947
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

1524
Istoria Dobrogei - Bibliografie:  Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

1642
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

1208
#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

1299
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

998
#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

1161
#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

1170
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

1565
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

1750
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

1637
#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

1589
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

2299
#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

2301
#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

2103