#citeșteDobrogea: Inaugurarea liniei ferate Constanța - Cernavodă, în pericol. Procesul DBSR vs Xenos (1860-1863) (I)



Este puțin cunoscut faptul că în anul 1860 inaugurarea căii ferate dobrogene Kustendjie (Constanța) - Tchernavoda (Cernavodă, Bogazchioi) a fost la un pas de a nu a se putea desfășura la termenul programat, cel de 4 octombrie. Deși linia ferată fusese în mare parte terminată iar inginerii de la Danube Black Sea Railway (DBSR) făcuseră teste numeroase pentru a se asigura de succes, mai era nevoie de unele materiale importante (componente mecanice, utilaje, unelte de cale ferată) ce nu puteau fi aduse decât din Marea Britanie. Să nu uităm că această cale ferată a fost construită cu material rulant importat din Albion, excepție făcând piatra locală folosită la terasamente și o parte din traverse (șine folosite în Războiul Crimeii, dezafectate ulterior și aduse la Kustendjie).
 
În vara anului 1860, cu doar câteva luni înaintea programatei inaugurări, DBSR a decis să importe materiale necesare lucrărilor de finisaj iar pentru asta a încheiat o tranzacție cu un transportator ce trebuia să aducă marfa la Kustendjie. Raportul dintre cele două părți a fost unul cu probleme (compania Xenos a refuzat să mai transporte marfa, cerând pentru serviciul său o sumă mai mare decât cea discutată inițial) și a condus la un litigiu comercial ce avea să dureze trei ani de zile. Cazul DBSR-Xenos este considerat și astăzi  o pagină importantă în jurisprudența navală comercială. În cele din urmă, DBSR a reușit să își transporte la timp materialele (prin intermediul unui partener terț) și să inaugureze calea ferată la termenul programat. Compania britanică a avut însă nevoie de aproape trei ani de procese pentru a câștiga procesul, în urma căruia a obținut și o sumă importantă reprezentând daune.
 
Povestea a început în iunie 1860 când,  la solicitarea inginerului șef Jon Trevor Barkley, consiliul director al DBSR a decis să efectueze un ultim transport de materiale, necesare pentru finalizarea liniei ferate din Dobrogea. Pentru asta s-a apelat o mare firmă de shipping, "The Greek and Oriental Steam Navigation Company", condusă de omul de afaceri de origine greacă Stephanos Xenos. Acesta este considerat și astăzi un pionier al shippingului grecesc iar în 1860 era proprietarul unei impresionante flote de vase comerciale (vapoare, vase cu aburi numite steamere). Armatorul avea nu mai puțin de 10 nave moderne care efectuau transporturi din Marea Britanie în Mediterană și în Marea Neagră. Xenos avea un agent și la Brăila unde adesea aducea marfă de la Londra sau de la Marsilia. Steamerele sale ajungeau, de asemenea des, la Kustendjie, oraș care se dezvoltase mult în ultimii ani, grație lucrărilor la calea ferată. Xenos era cunoscut ca un afacerist veros, căruia îi plăcea riscul, iar acest lucru avea să contribuie majos la izbucnirea litigiului cu DBSR. Era un patriot, vasele sale aveau nume grecești (Kanaris, Coletis, Olympius, Smyrna, Bazzaris) dar compania sa își avea sediul la Londra, steamerele operau sub pavlion englez și aveau echipaje brianice. Pentru a-și putea crea impresionanta flotă, Xenos se împrumutase cu sume mari de la bănci importante din Albion.
 


Consiliul Director al DBSR l-a delegat pe secretarul companiei, Mr. Francis I. Parkes să negocieze cu firma lui Xenos pentru transportul de materiale la Kustendjie. Acesta a luat legătura cu omologul său de la "The Greek and Oriental Steam Company", secretarul Joseph Fitze, până în acel moment mâna dreaptă a armatorului Stephanos Xenos. Cei doi secretari s-au întâlnit și au purtat prime negocieri verbale. S-au pus de acord (tot verbal) asupra condițiilor de transport și al prețului. Fitze i-a comunicat lui Parkes că marfa pentru Kustendjie avea să fie transportată cu vasul "Mavrocordatos", un cargoship ce abia fusese lansat la apă în luna martie a acelui an. Era un steamer (vas de oțel) extrem de puternic și de rapid, de o lungime de 232 de metri.
 
Pe 2 iulie 1860, după mai multe întâlniri și discuții verbale, reprezentanții firmelor DBSR și "The Greek and Oriental Steam Navigation" au decis că cele 700 de tone de marfă destinată inginerilor englezi de la Kustendjie aveau să fie încărcate pe "Mavrocordatos" în Docurile Victoria, din Portul Londrei. Potrivit discuțiilor, încărcătura trebuia dusă la Kustendjie pe riscul și cu cheltuiala firmei lui Xenos. Nava "Mavrocordatos" trebuia să plece din Anglia pe data de 1 august.
 
Totul părea pus la punct, mai era nevoie doar de o înțelegere în scris. Pe data de 9 iulie, Joseph Fitze, în calitatea sa de reprezentant al armatorului Xenos, i-a scris lui Francis Parkes următoarele rânduri: " Dragă domnule, acceptăm termenii scrisorii dvs din 2 (iulie) pentru stocul rulant ce urmează a fi transportat la Kustendjie, prin Mavrocordatos. Puteți face comanda cât mai repede. Al dvs. umil Josep Fitze, pentru Stepanos Xenos"...
 
(Va urma)
 
 
Sursă foto - Vasul Mavrcordatos.
 
Bibliografie selectivă
 
The Law Journal Report for the Year 1861, 1862, 1863 - DBSR vs Xenos case
Gelina Harlaftis - A history of greek owned shipping - The making of an International Tramp Fleet, 1830 to the present day, London and New York 2005.
tynebuiltships.co.uk - Tyne Built Ships - A History of Tyne shipbuilders and the ships they built
Ilie Popescu - 150 de ani de căi ferate dobrogene

Despre Cristian Cealera

Născut la data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile Școlilor Gen.12 şi 25 şi a absolvit Liceul „Decebal“, din Constanta, promoţia 1992. A urmat cursurile Facultăţii de Drept „Nicolae Titulescu“ din Bucuresti şi este licenţiat în Criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul militar, apoi a activat trei ani ca jurist la o societate comercială din Mangalia. În anul 2001 a intrat în presă şi timp de 15 ani a lucrat la diverse ziare, inclusiv la ZIUA de Constanţa, acoperind diverse domenii - de la Eveniment, la Social, Cultură şi Sport. A fost angajat la două televiziuni, iar la una dintre acestea, în calitate de producător şi scenarist, a realizat 19 filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea. Continuă şi astăzi realizarea de filme documentare şi publică materiale de promovare a istoriei şi culturii dobrogene.

Are un master în Antropologie şi Istorie Europeană, absolvit la Universitatea „Ovidius“ din Constanţa, Facultatea de Istorie. În prezent, este doctorand al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“, din Iaşi. Este autorul seriei de trei volume „Poveştile Mării Negre“ şi al romanului istoric „La marginea Imperiului - Origini“, cărţi publicate în perioada 2014-2018.

Citește și:

Comunitatea britanică din Kustendjie și preoții anglicani itineranți (1859-1865)

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

874
Istoria Dobrogei - Bibliografie:  Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

1025
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

1029
#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

1234
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

947
#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

1105
#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

1134
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

1520
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

1693
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

1611
#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

1552
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

2261
#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

2266
#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

2080
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

1767
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

1887
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

2515
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

2499
#DobrogeaDigitală: „Populațiunea“ orașului Tulcea din anul 1879

#DobrogeaDigitală: „Populațiunea“ orașului Tulcea din anul 1879

2706
#citeșteDobrogea: Colonelul Anton Barbieri, un comandant italian pentru flota statului român

#citeșteDobrogea: Colonelul Anton Barbieri, un comandant italian pentru flota statului român

2520