#citeșteDobrogea: Ion Coja, despre statisticile devastatoare privind emigrația în România


Astăzi, profesorul, publicistul și scriitorul Ion Coja împlinește 78 de ani.
 
Născut la Constanța pe 22 octombrie 1942, într-o familie de mocani ardeleni, Ion Coja a absolvit liceul „Mircea cel Bătrân” din orașul natal și apoi Facultatea de Litere din București, unde a rămas ca profesor, îndrumând zeci de generații de lingviști și împletind activitatea științifică cu preocuparea susținută pentru promovarea, pe orice căi, a adevărului istoric şi social-politic din România.
 


De pe pagina de Facebook a profesorului aniversat astăzi, reproducem un articol recent publicat, care aduce în discuție o statistică absolut alarmantă, privind fenomenul emigrației și „scandaloasa situație” în care se află actualmente România.
Intervenția a fost prilejuită de conferința pe această temă a Ralucăi Prelipceanu, doctor la Sorbona și cercetător de excepție al îngrijorătorului fenomen, retrasă într-o mănăstire, după ce a încercat, inutil, să-și pună cunoștințele în slujba reconstrucției economice a țării sale.
 
 
„În conferința «Migrațiune și mentalități – un sfert de veac de tranziție și bejenie», Raluca Prelipceanu a punctat aspecte extrem de grave despre fenomenul emigrației din România și anume:
– țara noastră este pe locul 2 în lume (după Siria) ca număr de populație care emigrează, 9 români pe oră, 17% din populația activă a țării, 1/5 din întreaga populație;
– am pierdut 40.000 de medici (2007-2017), 84.000 tineri (2016) sub 36 de ani, din care 19% cu studii superioare (61% femei);
– suntem sursă de forță de muncă calificată pentru Austria, Ungaria, Franța, Germania și supercalificată pentru SUA și Canada.
Consecințele, mai ales pe termen mediu și lung sunt înfiorătoare:
– 5-6 milioane de români sunt permanent sau temporar în străinătate ca emigrați;
– pierdem o mare parte din tinerii care s-au calificat aici pe cheltuiala statului român;
– a crescut vârsta la care femeile procrează (de la 18 ani în 1980 la 30 de ani în 2017);
– copiii rămași în țară abandonează școala, devin analfabeți, nu primesc educație morală părintească, motive pentru care vor deveni o mare problemă peste 5-10 ani;
– diaspora românească nu este coagulată, nu are putere, nu promovează interesele României, nu susține interesul național;
– are loc deconstrucția identității umane, declasarea ei (cei plecați la muncă, chiar dacă au studii superioare, acceptă munci degradante);
– se schimbă mentalitatea celor plecați, acceptând după un timp principiile morale ale țării unde lucrează (homosexualitatea, neasumarea întemeierii unei familii, bigamia etc);
– emigranții români nu investesc în România resursele lor financiare. Chiar dacă își construiesc aici case, cimentul este francez, cărămida poloneză, instalația electrică olandeză, cea sanitară germană, aparatura neromânească, deci totul se reîntoarce în aceste țări;
– 20% dintre cei plecați nu se vor mai întoarce niciodată în România fiind pierduți definitiv;
– 23% au cerut cetățenie străină (Ungaria, Italia, Spania, Franța, Canada, SUA);
– dezvoltarea noastră economică este doar din: industria auto, informatică și consum;
– 40% din suprafața arabilă a țării este cumpărată de străini;
– marile magazine cu produse agro-alimentare, distrug agricultura românească (sectorul legumicol, pomicol, creșterea animalelor) care a devenit una de subzistență;
– principalele resurse strategice sunt în mâna străinilor.
Înfiorător de adevărat, sumbru ca perspectivă. De ce am ajuns aici?
– incompetența clasei politice care conduce țara de aproape 30 de ani;
– lipsa unor programe și strategii naționale de dezvoltare economică pe termen mediu și lung;
– nepotismul infiltrat în toate structurile, care creează imobilism și rezistență la transformare;
– supraîncărcarea schemelor și posturilor salariale la stat, care duc la cheltuieli uriașe;
– birocrația, mita, recompensarea politică cu posturi de răspundere după alegeri;
– distrugerea sentimentului patriotic, religios, dezunirea, trădarea, lașitatea, fac ca noi singuri să «închinăm» țara celui care plătește mai mult.
 
Sursa foto și text: Facebook/Ion Coja
 

Citește și:

#citeșteDobrogea „Mircistul“ Ion Coja, la ceas aniversar. Cunoscutul scriitor şi lingvist împlineşte 77 de ani

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

222
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

692
#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

1653
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

1476
Istoria Dobrogei - Bibliografie:  Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

1611
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

1181
#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

1270
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

976
#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

1146
#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

1153
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

1551
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

1720
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

1626
#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

1570
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

2282
#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

2285
#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

2094
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

1782
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

1900
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

2534