#citeșteDobrogea: Marin Sorescu, dedicații pentru „Biblioteca de Poezie din Constanța”


Astăzi, 8 decembrie 2020, se împlinesc 24 de ani de la trecerea în neființă a unuia dintre cei mai mari scriitori români contemporani - Marin Sorescu, patronul spiritual al unei școli gimnaziale din municipiul Constanța și ale cărui poezii le puteți lectura pe site-ul cotidianului ZIUA de Constanța, în categoria Lumea poeziilor.



Marin Sorescu s-a născut într-un an bisect, pe 29 februarie 1936, la Bulzeşti (judeţul Dolj) și a fost cunoscut în timpul vieţii pe aproape toate continentele planetei.
Poet, dramaturg, prozator, eseist şi traducător, operele lui au fost traduse în mai mult de 20 de ţări, totalizând peste 60 de cărţi apărute în străinătate. S-a făcut remarcat şi prin preocuparea pentru pictură, deschizând numeroase expoziţii în ţară şi în străinătate. Fără a se înscrie într-un partid politic după Revoluţia română din 1989, ocupă funcția de ministru al Culturii în cadrul cabinetului Nicolae Văcăroiu (25 nov. 1993 - 5 mai 1995).

Marin Sorescu debutează în 1964, la vârsta de 28 de ani, cu volumul de poezii satirice "Singur printre poeţi". Până la moartea sa în 1996 mai publică încă 23 de volume, devenind o figură marcantă a poeziei româneşti contemporane. În 1966 primeşte Premiul Uniunii Scriitorilor pentru "Poeme", reuşind să repete această performanţă de încă 5 ori pe parcursul carierei. Printre volumele cele mai cunoscute se numără "Tuşiţi" (1970), "Suflete, bun la toate" (1972), precum şi ciclul de 4 volume intitulat "La lilieci" (1975, 1977, 1980, 1988), un univers poetic construit pornind de la un cimitir ce poartă acest nume. Poezia lui Sorescu acoperă o zonă literară largă, stilul său ironic şi degajat trezind în cititor spiritul ludic al copilăriei. De altfel multe dintre volumele sale sunt dedicate celor mici ("Unde fugim de acasă?" - 1967, "Cirip-ciorap" - 1993). La moartea lui au rămas în manuscris cincisprezece volume, poezie, eseu, jurnal şi roman.

Dramaturgia lui Marin Sorescu abordează cu precădere tematica teatrului poetico-parabolic în trilogia Setea Muntelui de sare, care cuprinde piesele Iona, Paracliserul şi Matca. Uneori autorul abordează fie teatrul contemporan în Există nervi sau teatrul istoric în A treia ţeapă, sau scrie o serie de comedii cum ar fi Răceala sau Vărul Shakespeare, al căror mobil este chiar ironia muşcătoare, împrumutată din lirica soresciană.

Deşi rămasă în umbra capodoperelor lirice şi dramatice, proza soresciană este una dintre cele mai viguroase din literatura română. Viziunea vizuinii şi, mai ales, Trei dinţi din faţă sunt două din romanele sale cele mai reperezentative.


Distincţii:

Premiul Academiei Române (1968, 1977)
Medalia de aur pentru poezie "Napoli ospite", Italia, 1970
Premiul Academiei Române pentru dramaturgie, 1970
"Le Muse", acordat de Accademie delle Muse, Florenţa, 1978
Premiul Internaţional de Poezie "Fernando Riello", Madrid, Spania, 1983
premiul Herder, acordat de Universitatea din Viena în 1991 pentru întreaga activitate
Premiul Uniunii Scriitorilor din România, (de şase ori, pentru poezie, teatru şi critică literară)

În colecţiile Bibliotecii Județene „I.N. Roman” din Constanța se regăsesc, însă, şi două volume bibliofile cu autograf, donate în anul 1974 de celebrul autor al „Ionei”: „Bibliotecii de Poezie din Constanţa, prima de acest fel din ţară, omagiul direct şi fără niciun ocol al autorului - plus infinitul mic”, scria Marin Sorescu pe volumul „Ocolul infinitului mic, pornind de la nimic”, publicat în anul 1973, la Editura „Ion Creangă”, Bucureşti. O dedicaţie similară însoţea şi celebra carte „La lilieci”, care apăruse la Editura „Eminescu”, în 1973: „Bibliotecii de Poezie din Constanţa, salutând această idee inspirată cu un buchet de lilieci dintr-o altă parte a ţării”.

De asemenea, în cadrul colecţiei speciale a Bibliotecii județene se regăseşte şi o poezie, în manuscris facsimilizat, „Ctitorie”, scrisă de Marin Sorescu, în anul 1974, cu prilejul realizării unei mape omagiale, dedicată celor patru decenii de la ridicarea statuii lui Mihai Eminescu. Mapa, întocmită la iniţiativa Stelei Motoc şi a lui Constantin Cioroiu, cuprinde o serie de astfel de poezii sau dedicaţii, scrise la casa de creaţie a Uniunii Scriitorilor din Neptun.

Într-un interviu acordat lui Enache Puiu, regretat istoric literar dobrogean, Marin Sorescu mărturisea: „Doresc să-mi acordaţi posibilitatea să aduc un elogiu ţinutului dobrogean, care reprezintă pentru mine o emblemă a străvechii spiritualităţi româneşti. Pământul acesta a înfiat pe unul dintre marii poeţi, pe Ovidiu, pe care eu îl consider unul din primii mari poeţi români, pentru că a scris o parte din opera sa aici (...). Apoi, pe aceste meleaguri, au trăit şi s-au manifestat mari figuri ale spiritualităţii, pe care noi trebuie să le asimilăm, indiferent că au scris în latineşte sau greceşte, iar acum se fac tentative de a-i integra primului mileniu al culturii româneşti, pentru că în toate ţările se începe istoria literaturii de la primele manifestări scrise pe locurile acelea. Noi trebuie să începem cu aceste scrieri în greceşte şi latineşte. Dobrogea reprezintă un adevărat creuzet pentru întreaga perioadă medievală”, spunea Marin Sorescu, în interviul publicat integral în volumul „Scriitori şi reviste la Pontul Euxin”, semnat de Enache Puiu şi publicat în 1997, la Editura „Ex Ponto”.


Citește și:

Ştiaţi că...? Au trecut 19 ani fără scriitorul Marin Sorescu
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

724
#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

698
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

892
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

1055
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

1586
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

1646
#DobrogeaDigitală: „Populațiunea“ orașului Tulcea din anul 1879

#DobrogeaDigitală: „Populațiunea“ orașului Tulcea din anul 1879

1888
#citeșteDobrogea: Colonelul Anton Barbieri, un comandant italian pentru flota statului român

#citeșteDobrogea: Colonelul Anton Barbieri, un comandant italian pentru flota statului român

1698
#DobrogeaDigitală: Producția de lână din Dobrogea anului 1879 - „Lâna e aceea ce interesează direct pe Europa“

#DobrogeaDigitală: Producția de lână din Dobrogea anului 1879 - „Lâna e aceea ce interesează direct pe Europa“

1622
#DobrogeaDigitală: Grânele cultivate în Dobrogea anului 1879 - „Nu există isul maşinelor agricole“

#DobrogeaDigitală: Grânele cultivate în Dobrogea anului 1879 - „Nu există isul maşinelor agricole“

1500
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Laerțiu (sec. III) - „Viețile, doctrinele și cugetările filozofilor vestiți”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Laerțiu (sec. III) - „Viețile, doctrinele și cugetările filozofilor vestiți”

1992
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Origene (sec. II-III) - „Împotriva lui Celsus”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Origene (sec. II-III) - „Împotriva lui Celsus”

2372
#citeșteDobrogea: Norme de serviciu existente în cadrul comunei urbane Constanța în anul 1941

#citeșteDobrogea: Norme de serviciu existente în cadrul comunei urbane Constanța în anul 1941

2566
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodian (sec. II-III) - „Istoria împăraților de după Marcus, în opt cărți”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodian (sec. II-III) - „Istoria împăraților de după Marcus, în opt cărți”

2878
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Cassius (sec. II-III) - „Istoria romană”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Cassius (sec. II-III) - „Istoria romană”

2833
#DobrogeaDigitală: „Pescuirile“ din Dobrogea anului 1879 - „Lacul Razim este cel mai important din acestea“

#DobrogeaDigitală: „Pescuirile“ din Dobrogea anului 1879 - „Lacul Razim este cel mai important din acestea“

2585
#DobrogeaDigitală: „Salinele și carierele“ Dobrogei din anul 1879 - „Cele mai importante sunt acelea din împrejurimile Tulcei și Măcinului“

#DobrogeaDigitală: „Salinele și carierele“ Dobrogei din anul 1879 - „Cele mai importante sunt acelea din împrejurimile Tulcei și Măcinului“

2552
#DobrogeaDigitală: Pădurile Dobrogei din anul 1879 - „Bogăția forestieră a Dobrogei este încă mare“

#DobrogeaDigitală: Pădurile Dobrogei din anul 1879 - „Bogăția forestieră a Dobrogei este încă mare“

2705
#citeșteDobrogea: Anul 1937 în cadrul Seminarului  Musulman din Medgidia

#citeșteDobrogea: Anul 1937 în cadrul Seminarului Musulman din Medgidia

2827
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Filostrat (sec. II-III) - „Viața lui Apollonios din Tanya”, „Heroicos”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Filostrat (sec. II-III) - „Viața lui Apollonios din Tanya”, „Heroicos”

3485