#citeșteDobrogea: O revistă curajoasă, a unui geniu al spiritului

La 3 noiembrie 1863, apărea la București revista „Aghiuță”, publicație săptămânală concepută de Bogdan Petriceicu Hașdeu, care i-a fost director, redactor şef şi colaborator unic.
 
Tocmai sosit de la Iași, după scandalul publicării nuvelei  „Duduca Mamuca”, profesorul proaspăt destituit se decide să scoată o publicație nouă, apărută cu subtitlul „Foaie umoristică, satirică și critică”, în care Hașdeu susţinea reformele lui Alexandru Ioan Cuza şi îi combătea cu ironie virulentă pe toți cei care se opuneau domnitorului „democrat”. El afirma, de pildă, că e firesc ca vechii boieri să fie împotriva lui Cuza, aceasta fiind o dovadă în plus că primul domnitor al Principatelor Unite și al statului național România „tinde la democraţie, piatra mormântală a ciocoismului” (Aghiuţă, Nr. 27, 17 mai 1864).



Poet, prozator, dramaturg, ziarist, eseist, jurist, istoric, folclorist, filolog, lingvist, filosof şi arhitect, „un geniu de o înspăimântătoare vastitate” (așa cum îl numea Mircea Eliade), Hașdeu vedea în noua revistă un mijloc nu doar de satirizare a personajelor politice ale vremii, ci o modalitate de educare a cititorului care, prin ironia de calitate, avea acces la înțelegea unor mecanisme specifice vieții publice din a doua jumătate a secolului XIX, pe care savantul le demonta relaxat, cu inteligență și spirit, punând în evidenţă demagogia şi exagerările unor oameni politici ai vremii. Atunci, ca și acum, puțini erau cei care ajungeau la vârful puterii animați de responsabilitate față de națiune și dornici să schimbe lucrurile în mai bine. Iar cei corupți și determinați să facă averi „pe spinarea poporului” sunt vehement criticați de curajosul director al revistei.
Îndrăzneala și virulența lui Hașdeu au fost, din păcate, sancționate pe 17 mai 1964, când Consiliul de Miniștri a hotărât desființarea publicației, datorită caracterului caustic al opiniilor promovate în paginile sale.
 
Hașdeu a publicat în revista „Aghiuță”, în afară de polemici și articole satirice, noi fragmente din nuvela sa „scandaloasă”,
care declanșase primul proces literar din România, pe care autorul l-a câștigat, cu o pledoarie finală magistrală.
 
Cu modificări substanțiale ale textului inițial al „Duducăi Mamuca” și sub noul titlu „Micuța. Trei zile si trei nopți din viața unui studinte” , Hașdeu publică, în foileton, o variantă mai puțin deranjantă pentru pudiponzii din epocă.

Deschizător de drumuri în filologie, folcloristică şi istorie, Hașdeu a înfiinţat, de-a lungul activității sale, mai multe publicaţii: „România”, „Foaia de istorie română”, „Foiţă de istorie şi literatură”, „Din Moldova” (ulterior „Lumina”), „Satyrul” (care continuă linia revistei „Aghiuță”), „Traian” (devenită apoi, „Columna lui Traian”) sau „Revista nouă”.
 

Citește și:
 
O nouă publicaţie din domeniul istoriei „Enigmele Istoriei” - „experienţele generaţiilor trecute spre folosul celor prezente”