#citeșteDobrogea: Participarea medgidienilor la Marele Război




Anul acesta se împlinesc 104 ani de la marile confruntări, încleștări de forță din Primul Război Mondial, la care a luat parte Armata Română și regimentele dobrogene.
 
Locuitorii Medgidiei au participat la campaniile militare la care statul român a luat parte, din considerente strategice, geopolitice şi naţionale. Indiferent de originea etnică locuitorii Medgidiei au participat la aceste confruntări militare, pentru a-şi apăra țara, avutul și agoniseala de o viață. La aceste lupte şi-au adus contribuţia români, turci, tătari, evrei, armeni, germani, italieni ş.a., animaţi de gândul de a elibera teritorii româneşti şi de a nu permite inamicilor să îi asuprească. Românii cunoșteau bine ce înseamnă asuprirea străină, după veacuri de dominație străină.

Regimentul 34 Infanterie Constanța va lua parte la aceste sângeroase lupte.

Dintre cei care şi-au dat viaţa pe câmpul de luptă în primul război mondial se numără şi învăţătorul Oprea Hârâciu din Medgidia. Acesta se stabilise în Medgidia în 10 noiembrie 1908, ca soldat al Regimentului 34 Infanterie Constanţa, unde îşi satisfăcea stagiul militar. Lăsat la vatră după un an, se stabilea definitiv la Medgidia şi ocupa postul de învăţător. La 23 iunie 1913 era mobilizat şi participă la campania militară din cel de-al doilea război balcanic, fiind decorat cu medalia „Avântul Ţării”, alături de alţi soldaţi ai oraşului: români, turci și tătari. La 15 august 1916, va fi mobilizat şi va pleca pe front cu Regimentul 78 Infanterie. Își lăsa acasă soția însărcinată, ce avea să-i nască un fiu, care nu-și va cunoaște tatăl decât din fotografii, scrisori și povestirile mamei sale. Trei săptămâni mai târziu, va muri în luptele crâncene de la Mulciova.

Într-un articol publicat în Dobrogea Jună” din 17 februarie 1919, intitulat “ Clipe”, se aminteşte de vitejia “Domnului Oprea”, aşa cum îl cunoșteau copiii medgidieni, care

“ în vuietul luptei, în ploaia de gloanţe şi obuze, îngenunche pe câmpul de luptă ca să fie legat la mână. Ochii îi sunt la soldaţi, gândul la izbândă şi zâmbeşte fericit. Vâjiind un obuz vine, trozneşte lângă el şi îl amestecă cu pământul pentru care se luptă, încremenind pe faţă-i zâmbetul mulţumirii şi închizând în ochi-i viziunea victoriei”.

Regimentul 13 Artilerie din Medgidia, a luat parte la campaniile militare din Primul Război Mondial. În luptele de la Mărăşeşti din 28-29 iulie 1917, şi-a pierdut viaţa sublocotenentul Ioan Jipa. Mai fuseseră răniţi opt ofiţeri şi 19 soldaţi. Locotenentul Mircea Boboc va fi decorat de M.S. Regele Ferdinand I cu “ Crucea comemorativă a războiului 1916-1918” cu baretele “ Dobrogea, Carpaţi, Bucureşti şi Mărăşeşti”.
Un alt participant la campaniile militare a fost caporalul Ion Apolozan, ce a făcut parte din Regimentul 74 Infanterie, fiind avansat la gradul de plutonier şi decorat cu “ Virtutea militară de război”, clasa a II-a, primind brevetul cu nr. 2740/1928, pentru curajul manifestat în luptele de la Mărăşeşti şi Răzoare, din nopţile de 8-9 august şi 2 septembrie 1917.
     În timpul Primului Război Mondial s-a jertfit pentru neam şi ţară, învăţătorul provizoriu Dragomir Stănescu, din Medgidia.
 
La confruntările militare de la începutul secolului al XX-lea au luat parte din Medgidia 243 de combatanţi, din care 28 sunt musulmani. În Registrul manuscris al demobilizaţilor din Medgidia apar 21 de nume ale acestor musulmani.
 Un exemplar al acestui registru, după părerea noastră de o valoare remarcabilă, a fost în posesia secretarului Primăriei, Dumitru Chiravola, ce a fost decorat cu distincţia „Crucea României în grad de cavaler”. Ulterior, se pare că registrul a intrat în posesia proprietarului de astăzi al acestuia, colecționarul George Neacşu. Dumitru Chiravola a fost consilier comunal şi semnala după război, neplata unor sume de bani ale deţinătorilor de vii şi livezi de pomi fructiferi, în posesia cărora intraseră în anul 1910, care nu aveau acte de proprietate şi nu îşi achitaseră datoriile către Primăria comunei urbane Medgidia.
Unul dintre eroii musulmani participanți la război a fost Omer Velula care a luat parte la Campania din 1913 și la cea din 1917. După război a revenit la vechea sa îndeletnicire de cafegiu.

Medgidia prin fiii săi și-a adus din plin contribuția la victoriile răsunătoare din vara anului 1917, care au plasat România în tabară statelor beligerante învingătoare, după Congresul de pace de la Paris (1919-1920).
Visul de veacuri al tuturor românilor de a face parte din același stat unitar și indivizibil căpăta contur. Dobrogea făcea parte în integralitatea sa din statul român unitar, creat în 1918 și recunoscut de marile puteri în 1920.
 
Bibliografie selectivă:
 
S.J.A.N.C., Fond Primăria Medgidia, Dosar 10/1937
Corneliu Marinescu, Medgidia, Editura Dobrogea, Constanța, 2006
I. Georgescu, Învăţământul public în Dobrogea, în volumul Dobrogea. Cincizeci de ani de vieață românească, București, 1928
Costin Scurtu, Comunitatea turco-tătară din Dobrogea în armată, , în Țara Bârsei, nr.10,2011
Costel Coroban, Aygül Geanbai  Nurgian, Restaurarea Cimitirului Militar Dobrici circumstanţiată omagierii eroilor musulmani din Armata Română, în volumul Din istoria tătarilor, I, Editura New Line, Constanţa, 2010
Adrian Ilie, Personalități marcante ale Medgidiei, Editura Ex Ponto, Constanța, 2017
Registrul manuscris al demobilizaților, vol.I.
Colecția George Neacșu
 
Despre Adrian Ilie:
Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri postuniversitare - Universitatea din București.
Director adjunct Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța (2020)/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.
 
Citește și:
#citeșteDobrogea Distribuția apei în orașele Constanța și Medgidia
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

378
#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

1548
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

1376
Istoria Dobrogei - Bibliografie:  Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

1604
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

1174
#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

1267
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

975
#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

1142
#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

1151
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

1547
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

1715
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

1625
#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

1569
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

2277
#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

2283
#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

2093
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

1781
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

1899
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

2533
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

2511