#citeşteDobrogea: „Păşesc pe pământul sfânt al Dobrogei“. 17 ani fără ÎPS Lucian Florea, Arhiepiscopul Tomisului

  • Luni, 30 august 2021, se împlinesc 17 ani de la plecarea din această viață a Înaltpreasfințitului Lucian Florea, cel care a păstorit Arhiepiscopia Tomisului din anul 1990 și până la retragerea sa pe caz de boală, în anul 2001.
 
Arhiepiscop al județelor Constanța și Tulcea, ÎPS Lucian s-a remarcat printr-o bogată și vie misiune pastoral-administrativă. De la înființarea și reînființarea unor mănăstiri precum Mănăstirea Peștera Sfântului Apostol Andrei și Mănăstirea Dervent, până la înființarea Seminarului Teologic de la Tulcea și a Facultății de Teologie din cadrul Universității „Ovidius” din Constanța, ÎPS Lucian și-a lăsat amprenta definitiv pe cursul vieții bisericești din Dobrogea.
 
Arhiepiscopul Lucian Florea s-a născut pe 3 aprilie 1923, în comuna Stremţ, judeţul Alba, primind la botez numele Simion. Este absolvent al Seminarului Teologic de la Mănăstirea Neamţ, al Facultăţii de Teologie din Bucureşti, al Academiei Teologice din Zagorsk, Rusia, şi al şcolilor doctorale teologice din Bucureşti şi Ierusalim. A fost tuns în monahism pe 19 martie 1950, la Mănăstirea Sihastru, din judeţul Vrancea, fiind hirotonit ierodiacon pe 17 iulie acelaşi an, de Chesarie Păunescu, episcopul Dunării de Jos, iar ieromonah pe 15 august 1958.
Pe 5 martie 1963 a fost numit superior al Aşezămintelor Româneşti de la Ierusalim şi Iordan. A fost hirotonit arhiereu pe 22 decembrie 1974 şi numit episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române, pentru Europa Centrală şi Occidentală, cu sediul la Paris. Între 1980 şi 1985 a fost episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, iar din 24 noiembrie 1985, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Tomisului şi Dunării de Jos, cu reşedinţa la Constanţa. În anul 1990, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a (re)înfiinţat Arhiepiscopia Tomisului, numindu-l titular pe arhiepiscopul Lucian Florea, care a păstorit această eparhie până la pensionare, în anul 2001. A murit pe 30 august 2004 şi este înmormântat în Catedrala Arhiepiscopală din Constanţa.
 
Arhiepiscopul Lucian a fost şi preşedinte de onoare al Asociaţiei Culturale „Alpi-Carpaţi” din Paris şi al Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor din Constanţa. În anul 1964 a fost decorat cu Ordinul „Sfântului Mormânt”, în decursul vieţii primind mai multe decoraţii şi distincţii.

„Păşesc pe pământul sfânt al Dobrogei”


Cu prilejul instalării Înaltpreasfinţitului Lucian Florea ca Arhiepiscop al Tomisului, în Catedrala arhiepiscopală din Constanţa, Preafericitul Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a subliniat printre altele următoarele:

(...) Acest colegiu, după săvârşirea slujbei religioase în Catedrala Sfintei Patriarhii, a ales în scaunul vacant pe Preasfinţitul Episcop-Vicar Lucian Tomitanul, care s-a arătat vrednic de această chemare, prin evlavia pentru viaţa monahală, pe care a îmbrăţişat-o la vatra de trăire duhovnicească de la Mănăstirea Sihastru, Episcopia Buzăului, prin dobândirea teologică dobândită în seminarul teologic monahal de la Mănăstirea Neamţ, ca student la Academia Teologică din Zagorsk şi doctorand la Institutul Teologic din Bucureşti şi la secţia de studii biblice din Ierusalim, prin slujirea Sfântului Altar la Aşezămintele româneşti de la Ierusalim şi Iordan, al căror superior a fost timp de 11 ani, şi în acelaşi timp ca reprezentant al Patriarhiei Române pe lângă Patriarhia Ierusalimului, prin slujirea în treapta arhieriei ca Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române pentru Europa Centrală şi Occidentală, ca Episcop-Vicar al Arhipiscopiei Sibiului, ca Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Tomisului şi Dunării de Jos, iar de la înfiinţarea Arhiepiscopiei Tomisului, ca Episcop locţiitor al acestei Arhiepiscopii, dând, în împlinirea tuturor însărcinărilor bisericeşti la care a fost chemat, dovezi de statornicie în dreapta credinţă şi ascultarea faţă de Sfântul Sinod şi de rânduielile canonice ale Sfintei noastre Biserici(...)”.
 
La rândul său, Înaltpreasfinţitul Lucian Florea a declarat următoarele în ziua instalării în demnitatea de Arhiepiscop al Tomisului:

„Astăzi când urc cu pietate în scaunul de Arhiepiscop al Tomisului, de care sunt legate sfinte şi adânci tradiţii, Părintele Ceresc, de la care vine toată darea cea bună, a umplut de smerită bucurie duhovnicească sufletul meu.
 
(...) Într-adevăr păşesc pe pământul sfânt al Dobrogei româneşti, al Sciţiei Mici de odinioară, în care a predicat Evanghelia dragostei, a smereniei şi bunei înţelegeri între toţi oamenii, unul dintre Apostolii Domnului, Sfântul Andrei, pe care trebuie să îl considerăm primul misionar între sciţi şi geto-daci.
 
(...) Făcând o duhovnicească mărturisire, amintesc că sunt legat sufleteşte de aceste două Eparhii, Tomis şi Galaţi, prin tunderea mea în monahism, iar prin rugăciuni şi punerea mâinilor lui Vlădica Chesarie, am primit şi Taina Sfintei Hirotonii, fără a mă gândi vreodată că Dumnezeu mă va învrednici să ajung chiar întâiul stătător al Tomisului (...)”.
 
Despre Ionuţ Druche 

Ionuţ Druche s-a născut pe 16.12.1982 în Constanţa. Este absolvent al Şcolii Generale nr. 9 „Ion Creangă“ din Constanţa, al Grupului Şcolar Industrial Construcţii de Maşini din Constanţa şi al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Sfântul Apostol Andrei“ din Constanţa, promoţia 2005. Din anul 2007 lucrează în cadrul Arhiepiscopiei Tomisului, iar în prezent ocupă postul de director al Editurii Arhiepiscopiei Tomisului şi pe cel de redactor-şef al revistei „Tomisul Ortodox“, publicaţie de cultură şi spiritualitate a Arhiepiscopiei Tomisului. Preocupat de istoria contemporană a vieţii bisericeşti din Dobrogea, Ionuţ Druche a organizat din 2010 şi până în prezent mai multe comemorări şi simpozioane. De asemenea, este autor şi coautor a mai multor cărţi şi articole.
 
Citeşte şi:

Scurtă biografie a Înaltpreasfinţitului Lucian Florea, arhiepiscopul Tomisului, la 14 ani de la trecerea la Domnul

 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

657
#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

1623
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

1457
Istoria Dobrogei - Bibliografie:  Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

1611
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

1176
#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

1269
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

976
#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

1145
#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

1152
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

1550
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

1717
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

1626
#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

1570
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

2281
#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

2284
#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

2094
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

1782
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

1900
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

2534
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

2513