#citesteDobrogea: Patru ani fără Virgil Coman

În urmă cu patru ani, pe 5 august 2016, regretatul Virgil Coman ne părăsea abrupt, iar sfârșitul prematur îl găsea printre cărți, acolo unde fusese toată viața, căutând să dezgroape mărturii ale devenirii Dobrogei, spațiul pe care l-a iubit și cu care s-a identificat până la sfârșitul „misiunii” sale printre noi.
Născut în ajun de Crăciun, pe 24 decembrie 1973, în Medgidia, a absolvit, în 1997, Facultatea de Istorie a Universităţii „Ovidius“ din Constanţa, funcţionând ca profesor de istorie până în anul 2003, când a devenit şef al Serviciului Judeţean Constanţa al Arhivelor Naţionale.

În calitate de pasionat cercetător al istoriei şi arhivisticii, a contribuit decisiv la aducerea la lumină a unor importante documente şi realizarea unor studii de specialitate, fiind coautor şi coordonator a 19 volume de studii şi semnând peste 100 articole publicate în diverse culegeri de studii, periodice şi reviste de specialitate din ţară şi de peste hotare.

Virgil Coman a fost omagiat şi de cotidianul ZIUA de Constanţa, în cadrul evenimentului organizat în 2017 şi dedicat celor 139 de ani de la revenirea provinciei la statul român, când istoricul a fost distins cu „Meritul dobrogean“ şi medalia comemorativă „Remus Opreanu”.

Teza sa de doctorat, cu titlul „Din istoria românilor sud-dunăreni în prima jumătate a secolului al XX-lea. Meglenoromânii”, susţinută la Iaşi, în 2005, a fost publicată şi lansată în iarna anului trecut la Constanţa şi la Medgidia, în prezenţa foştilor colegi şi prieteni, care au folosit prilejul pentru a evoca personalitatea celui ce a fost nu doar un entuziast şi desăvârşit profesionist, ci şi un caracter de excepţie.

Recompensat „post-mortem” cu titlul de cetăţean de onoare al Constanţei, Virgil Coman rămâne o efigie a acestor locuri încercate de istorie, un model de profesionalism, generozitate, pasiune și calitate umană.


Citește și:

Virgil Coman, un istoric dobrogean plecat prea devreme dintre noi