#citeșteDobrogea: Un deceniu de așteptări zadarnice pentru memoria poetului satiric Stelian Filip

„Sunt un scriitor care a luat în serios până și umorul; am scris umor la modul foarte serios și foarte convins că dacă nu ai ceva de spus, să nu spui” - astfel se autodefinea regretatul poet și prozator Stelian Filip.
 
S-a născut pe 18 septembrie 1924, în comuna Islaz din fostul județ Romanați, și a încetat din viață pe data de 2 ianuarie 2010.
 
În anul 1926, familia Filip se mută în comuna constănțeană Tuzla. Stelian Filip a fost elev al școlii primare din localitate și a urmat cursurile liceale la Constanța și București. A absolvit Facultatea de Litere și Filosofie a Universității București, susținând o teză de licență pe tema operei lui Caragiale. Faptul că își dedicase lucrarea de licență operei lui Caragiale a fost doar un prim semnal al viziunii și intențiilor sale.
 
În 1946, Stelian Filip a debutat în revista „Papagalul”, iar în 1954, în revista „Tânărul scriitor”. Pe rând, a fost profesor, metodist cultural, redactor și apoi redactor-șef în Radio-Televiziunea Română.
Timp de 15 ani, scriitorul care a copilărit pe meleaguri dobrogene a reprezentat România în oficiul internațional de radio și televiziune. Volumul său de debut s-a intitulat „Azi pitic, mâine voinic”, acesta fiind publicat în anul 1963.
 
Opera lui Stelian Filip însumează 19 volume, dintre care amintim „Catrene... mușatesciene!” (2007), „Galaxia ochilor noștri” (2008) și „Parodii adevărate” (2009). De asemenea, „Fabuliada” reprezintă o antologie a creației sale. În epigrama „Autoportret” a izbutit să se autodefinească, conturându-și caracterul destoinic și intransigent: „În viața mea de om bățos,/ Eu prin atât m-am afirmat/ Pe nimeni n-am pupat în dos/ Și nici nu m-am lăsat pupat”.
 
Lipsa de încredere în clasa politică și în societate, în general, și-a manifestat-o ferm, convins fiind că opiniile sale extrem de bine structurate în versuri vor ajunge sub privirile celor responsabili de un declin aflat în plin proces. Spre exemplu: „Traiul nostru e nasol/ Guvernanții plini de zel/ Ne-au lăsat în fundul gol/ Deci… pot să ne pupe-n el” (catrenul Răzbunare).
 
Despre regretatul poet satiric, scriitorul Fănuș Neagu spunea: „Stelian Filip scrie, poate, cea mai bună poezie satirică din România”. Membru de onoare al Clubului umoriștilor constănțeni „Prăvălia cu umor”, Stelian Filip se înscrie în rândul marilor poeți satirici contemporani.
 
Poetul și dramaturgul Aurel Baranga îl consideră pe Stelian Filip „un poet autentic, de o nobilă conștiință”.
 
Ca mai toți poeții contemporani, Stelian Filip nu s-a bucurat deloc de o promovare așa cum ar fi meritat-o. Opera sa nu a reprezentat o prioritate pentru sistemul de învățământ, dar nici pentru pasionații de lectură.
 
Scriitorul dobrogean Stelian Filip a încetat din viață la vârsta de 85 de ani, pe data de 2 ianuarie 2010, fiind înmormântat la Tuzla, deși putea fi înmormântat pe Aleea Scriitorilor din Cimitirul Bellu. Catrenul „Mișcare și stagnare” este o veritabilă inscripție funerară pe care Stelian Filip o scrisese cu puțin timp înaintea morții, anticipând, parcă, ce va urma. Un scurt citat: „Să mor, eu unul nici nu mă gândesc/ Dintr-un motiv pe care-l spun și-anume:/ Urăsc stagnarea și mă plictisesc/ Să știu că nu mai fac nimic pe lume…”.


 
Regretatul scriitor, care face parte din pleiada marilor poeți satirici contemporani, este tatăl cântăreței Viorela Filip, iar mama sa, Floarea Filip, era strănepoata poetului Octavian Goga.
 
Stelian Filip a primit titlul de „Cetățean de onoare al comunei Tuzla”, în anul 2015, laudatio fiind rostit de omul de cultură dobrogean Costache Tudor, redactor-șef la revistei „Agora”.
 
După ce doi ani la rând, în 2010 și 2011, prof. Afrodita Marcoșanu făcuse diligențele pentru ca școala pe care o conducea să poarte numelui scriitorului care a copilărit și a crescut în Tuzla, în anul 2013, revenea la Inspectoratul Școlar Județean Constanța cu cererea care-i fusese refuzată pe motiv că Stelian Filip nu s-a născut în Tuzla. „Stelian Filip a crescut în Tuzla și ne-a încântat cu scrierile sale. A fost membru al Uniunii Scriitorilor și a devenit post-mortem cetățean de onoare al comunei. Și fata sa, Viorela Filip, este o reputată cântăreață, talentată și iubită de oameni", declara directorul școlii, actualmente pensionar.
Din păcate, nici la ora actuală această școală nu are un patron spiritual cu care să se identifice elevii săi.
 
Ca epigramist a fost un spadasin de temut, nu a iertat nimic din răul și minciuna vieții noastre politice, a lovit fără ezitare în demagogie și corupție, convins că glasul lui se poate face auzit. Iată câteva exemple:
Dilemă
În „eterna” Românie,
Stă guvernul la răscruce,
Dar în nici un fel nu știe
Ce direcție s-apuce!                                                 
 
Dragoste de țară
N-o să poată nici mafia
Sentimentul să-mi destrame:
M-am născut în România
Și-aici voi muri!… De foame!
 
Măririle de pensii
Se vrea bucurie mare
Dar efectu-i dimpotrivă,
Fiecare majorare
E-o bomboană pe colivă.
 
Răzbunare
Traiul nostru e nasol,
Guvernanții plini de zel
Ne-au lăsat în fundul gol
Deci… pot să ne pupe-n el.
 
Mișcare și stagnare
Să mor, eu unul nici nu mă gândesc,
Dintr-un motiv pe care-l spun și-anume:
Urăsc stagnarea și mă plictisesc
Să știu că nu mai fac nimic pe lume…
 
Citește și:
 
Șapte ani de la decesul scriitorului dobrogean Stelian Filip. Ce promisiune au făcut aleșii locali din Tuzla și au uitat de ea
 
Visul poetului satiric Stelian Filip nu s-a împlinit nici la nouă ani de la moartea scriitorului