#DobrogeaDigitală: Dinamica demografică a Dobrogei interbelice. Lista moșierilor Constanței

Recent, intrată în „rafturile” virtuale ale Bibliotecii digitale ZIUA de Constanța, monografia „Evoluția Dobrogei între 1918-1944” scrisă de prof. Valentin Ciorbea și reeditată cu prilejul împlinirii a 130 de ani de la unirea Dobrogei cu România (noiembrie 1878 – noiembrie 2008), constituie, în opinia academicianului Florin Constantiniu, „încununarea unui remarcabil efort de investigație de mai multe decenii, desfășurat de un autor cu vocație și abnegație: vocația istoricului autentic și abnegația cercetătorului, identificat cu profesia sa”.
Efort de investigație confirmat prin acordarea, în anul 2007, a Premiului „Mihail Kogălniceanu” al Academiei Române.



Vă prezentăm astăzi un fragment din capitolul „Dinamica şi structura socio-profesională a populației. Acțiuni pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă şi salarizare”, ilustrativ pentru ceea ce avea să devină modelul convieţuirii multietnice din Dobrogea.
 

„Evoluţia populaţiei Dobrogei între anii 1918-1944 poate fi încadrată în două perioade istorice delimitate de evenimente majore pentru situaţia provinciei dintre Dunăre şi Marea Neagră. Prima etapă poate fi încadrată cronologic între începutul lunii decembrie 1918, când autorităţile române s-au reîntors în dreapta Dunării, şi 7 septembrie 1940, dată care consemnează semnarea «Tratatului de la Craiova».
Pe de o parte, perioada poate fi caracterizată prin creşterea treptată a
populaţiei, proces determinat de o serie de factori obiectivi, între care se pot enumera: reîntoarcerea populaţiei din refugiu, colonizarea grupurilor de români şi aromâni, imigrarea de familii de bulgari şi turci din Bulgaria şi a unor familii de greci şi aromâni din Turcia.
Pe de altă parte, s-a produs o diminuare a numărului populaţiei dobrogene, ca urmare a opţiunii unor grupuri de turci şi tătari de a emigra în Turcia.
Cel de-al doilea interval de timp al evoluţiei populaţiei Dobrogei, septembrie 1940 - august 1944 a debutat cu consecinţele aplicării prevederilor «Tratatului de la Craiova» care au determinat dislocări masive de populaţie română şi bulgară, urmare a cedării judeţelor Caliacra şi Durostor Bulgariei şi a schimbului impus de populaţie. Dacă se are în vedere că şi etnicii germani dobrogeni au fost cuprinşi de Hitler în procesul de reintegrare în Reich, precum şi consecinţele războiului, se poate înţelege de ce populaţia Dobrogei a înregistrat, începând cu 1940, un proces dramatic de diminuare.
Dinamica populaţiei judeţelor transdunărene în perioada 1918- 1944 poate fi mai bine înţeleasă dacă cititorul va cunoaşte situaţia statistică generală, dar şi procentul pe naţionalităţi, în anii premergători intrării României în Primul Război Mondial. Datele publicate de dr. Sabin Manuilă, de Constantin Brătescu şi Romulus Seişan sunt edificatoare în acest sens.
Astfel, dr. Sabin Manuilă, directorul «Institutului Central de Statistică», unul dintre cei mai avizaţi cercetători statisticieni ai evoluţiei populaţiei României în general, şi a Dobrogei în special în primele patru decenii ale secolului XX, ne face cunoscută situaţia din anii 1910 pentru judeţele Caliacra şi Durostor şi 1912 pentru judeţele Constanţa şi Tulcea. Romulus Seişan, într-o apreciată lucrare publicată cu ocazia semicentenarului reunirii
Dobrogei, precizează situaţia populaţiei în anul 1 915, iar Constantin
Brătescu în două documentate studii referitoare la evoluţia istorică a
populaţiei Dobrogei, fără delimitarea datelor privind situaţia după
originea etnică înainte de intrarea României în război. (...)

 

CITEȘTE INTEGRAL CARTEA ÎN FORMAT PDF

Pentru a ne forma o imagine a scăderii populaţiei după ocuparea Dobrogei de către trupele Puterilor Centrale exemplificăm cu evoluţia dinamicii populaţiei judeţului Constanţa. Aşa după cum se precizează într-o «Dare de seamă» întocmită de «Prefectura Constanţa» după război, se preciza că «în anul 1916 populaţia judeţului era de 257.688 de suflete, iar în anul 1922 este 215.497 suflete, deci mai puţin cu 37.191 suflete».
După reîntoarcerea autorităţilor româneşti în judeţele din sudul Dobrogei, Durostor şi Caliacra, acestea au constatat că «numărul locuitorilor stabiliţi in acest teritoriu era acum mult superior numărului celor aflaţi aici la 28 iunie 1913, cât şi celui existent în august 1916, data intrării noastre în războiul mondial».
Populaţia musulmană a rămas staţionară, dar cea bulgară a crescut în timpul ocupaţiei cu cei ce emigraseră înainte de 1913 şi după ce judeţele Durostor şi Caliacra reveniseră României. După 1918, au continuat să se stabilească aici toţi cei siliţi a emigra din Bulgaria, fie din cauze pur economice, fie din cauze politice. Pe lângă bulgari s-au mai stabilit în
judeţele Caliacra şi Durostor greci şi armeni refugiaţi din Turcia.
Depăşirea dificultăţilor economice majore, la care s-a adăugat procesul
de colonizare cu elemente interne şi externe, precum şi sporul natural au fost principalii factori care au determinat o dinamică în creştere a numărului
locuitorilor dintre Dunăre şi Marea Neagră, în special «o înflorire a populaţiei rurale din Dobrogea»".


Cine au fost marii moşieri ai judeţului Constanţa
În urmă cu șapte ani, cu sprijinul regretatului istoric și arhivist Virgil Coman, fost șef al Serviciului Judeţean Constanţa al Arhivelor Naţionale, cotidianul ZIUA de Constanța publica o amplă listă a marilor moșieri ai județului Constanța.
Mărturiile arhivistice din perioada interbelică atestă faptul că existau moşii care cuprindeau uneori suprafeţe de teren întinse pe merelele a trei-patru sate. Proprietarii acestora, aşa-numiţii moşieri, au fost expropriaţi după încheierea Primului Război Mondial.
Iată în continuare unde le-au fost amplasate moşiile și cine sunt aceştia:

Adamclisi – Constantin Vasilache, Adâncata – Constantin Vasilache.
Agigea – dr. I. Butărăscu, Albeşti – Storm Ludovic, Albeşti– Niţă Coman Stoian, Albeşti – moştenitorii Vlădescu.
cătunul Alibeichioi (inclus în comuna Chirnogeni) – St. Blebea.
Amzacea – Eufrosina Lăzărescu, Amzacea – Gh.B.Găetan,
Amzacea – Emilia Bădulescu, Amzacea – Hagi Verban Petre, Amzacea – Hagi P. Stoian, Amzacea – Gh. Golea.
Analdachioi – I. Movilă.
23 August – Dinu C. Arion, 23 August – General Tănăsescu, 23 August – Florica A. Berindei, 23 August – Florica Bragadiru, 23 August – Sanda Crăiniceanu.
Balagiu-Stejaru – Elena Spânu.
Băltăgeşti – Eugenia Manolescu, Băltăgeşti – Voicu Motoi.
Băneasa – moştenitorii căpitan Blăniţă, Băneasa – Tache Butărăscu.
Bărăganu-Potârnichea – Mihai Pricop, Bărăganu – Sofia Candiano-Popescu, Bărăganu – Oprea Popescu.
Biruinţa – moştenitorii Donciu, Biruinţa – I. Alexiu, Biruinţa – Aurica Polizu-Micşuneşti, Biruinţa – Ion Nedelcu (fost Ivan H. Stoian).
Brătăşanca-Săcele – moştenitorii Brătăşanu.
Peştera – moştenitorii Suditu.
Carvănu Mic – căpitan Stelian Stănescu.
Casian – Al. Ralescu, Casian – Ilie Jitianu, Casian – C.Ionescu.
Castelu – Stan Vidrighin.
cătunul Caugagia (inclus în satul Negreşti, comuna Cobadin) – N. Sasu, Caugagia-Negreşti – Octavian Şeitan, Caugagia-Negreşti – Ortansa Popa.
Cărpiniş- Răzoare – Cornelia Policroniade (fostă D. Butărăscu).
Cerchezu – Raulea Gafencu.
Cernavodă-Seimeni – Stoica Dobrescu.
Cheia – Aneta şi Alex Calafeteanu.
Chirnogeni – V.P.Istrate, Chirnogeni – Florea Stan Voicu, Chirnogeni – St. Dobrin.
Ciobanu-Strunga – C. Oancea, L. Oancea.
Ciobăniţa – moştenitorii Mandrea.
Ciocârlia – colonel Bădulescu.
Cobadin – Mihail Şuţu, Cobadin – Maria Carp, Cobadin – C. Rezner, Cobadin – Vilhelm Klet.
Cobadin-Viişoara-General Scărişoreanu – Emanoil Leyer.
Cobadin-Ciocârlia-Roşianu – N. Moşoiu.
Cocargea (astăzi Pietreni) – moştenitorii N. Andrei.
Cocoşu – inginer C. Mariano, Cocoşu – A. Resner.
Colilia – N.O. Roşculeţ.
Comana – moştenitorii Florea Ionescu.
Conacu – moştenitorii general Cantili.
Corbu de Jos – Canin Ivan Dumitru, Corbu de Sus – Marin Ene Marin, Corbu de Sus – C. Daniel, Corbu de Sus – Maria Simizeanu.
Coslugea – Olimpia Andreevici şi Sofia Bancu.
Cotu Văii – Ivan Hagi Stoian, Cotu Văii – Constantin H.P. Stoian.
Credinţa-Cobadin-Ciocârlia – M. Leyer.
Credinţa – Mihail F. Leyer.
Crucea – N. Gologan.
Cuiugiuc – N. Velescu.
Cumpăna – Al. Alimănişteanu, Cumpăna – Florica Costescu, Cumpăna – moştenitorii Halfons, Cumpăna – Anton Reisberg.
Cuza Vodă – Al. Zaiţarova.
Darabani – Petre Georgescu.
Deleni-Abrud-Văleni – C. Vasilescu.
Deleni-Şipote – moşia moştenitorii căpitan Blăniţă.
Dobromir Vale – căpitan N. Blăniţă.
Dorobanţu – Virginia Dumitrescu, Dorobanţu – Al. Negrea, Dorobanţu – Maria Aldea Nistor, Dorobanţu – Aloman Mămăligă, Dorobanţu – Aldea Nistor.
Dulceşti – moştenitorii Flom Fr. Popa.
Dulceşti-Molneni – Irimia Popa.
Dulceşti – 23 August – Aurelia Răducescu.
Cuiugiuc – Sofia Alex Bădulescu.
sat Ester (comuna Târguşor) – Maria Rigani Stănescu, sat Ester – A. Rigani, Sat Ester – Gh. A. Rigani, sat Ester – Maria A. Pană, sat Ester – A. Bâcleşanu.
Faclia – Grigore D. Zisu.
Fântânele – moşitenitorii Dinescu.
Carvănul Mare – moştenitorii căpitan Blăniţă.
General Scărişoreanu, moştenitorii Rădulescu
General Scărişoreanu – Sofia Candiano-Popescu, General Scărişoreanu – Mihai Layer, General Scărişoreanu – Alexe N. Roşculeţ, General Scărişoreanu – moştenitorii Leon Păltinescu.
Gherghina – moştenitorii I. Borş, Gherghina – Ion Done, Gherghina – Ion Manolescu.
Ghiaur Amzalia (inclusă în comuna Peştera) – Eufrosina Pană.
Ghindăreşti – moştenitorii L. Oancea.
Grădina – Al. Vlădescu, Grădina – Bechir Memet Efendi, Grădina – Reveica şi Cosma Stoian.
Grăniceru – Hagi Ismail Abduraman.
Gura Dobrogei – Maria I. Vlădescu,
Gura Dobrogei – colonel I. Coandă, maior Vlădescu.
Cuza Vodă – Gh.Gh. Golea, Cuza Vodă – Gh. Golea,
Hagieni – I. Purec,
Hagieni-Albeşti – Zoe Ştefănescu Amza.
Hârşova – L. Oancea, Hârşova – Al. Verzea.
Independenţa – Aurel Butu.
Izvoru Mare (sat Saidia) – moştenitorii Oancea.
Lanurile – Hagi Fetişteanu Aziz, Lanurile – Idris şi Hagi Reşid, Lanurile – Marcel Opreanu, Lanurile – Nicolae Mastero, Lanurile – V. Murelis, Lanurile – Z. Alexandride.
Lazu – moştenitorii Movilă
Limanu – Amedeu şi Radu Butărăscu.
Lumina – Voicu Voevod.
Luminiţa – Ştefan Blebea
Maior Chiriacescu – Emilia Dr. Alexandrescu
Mamaia-Năvodari – A. Brătianu
Mangalia – Ştefan Blebea
Medgidia – Iordan Stoianof, Medgidia – Dumitru Popa, Medgidia – Dan Jianu, Medgidia – Stan Sorescu, Medgidia – Hagi Regep Murat, Medgidia – N. Paloşanu, Medgidia – Gh. Golea.
Mihail Kogălniceanu – Octav Moroianu, Mihail Kogălniceanu – Mihail Valerian, Mihail Kogălniceanu – Matei Rujanschi, Mihail Kogălniceanu – Gh. Sasu, Mihail Kogălniceanu – C. Şeitan, Mihail Kogălniceanu – Radu Tocitu, Mihail Kogălniceanu – Petre Schon.
Mircea Vodă – D. Fulga
Mircea Vodă- Gh. Golea
Mircea Vodă- Tortomanu – C. Golea
Mireasa – Caliopi Vergu
Mihai Viteazu – moştenitorii Atanasof, Mihai Viteazu – Atanasof.
Movila Verde – Ion Boncotă, Movila Verde – Moşoianu.
Moviliţa – moştenitorii Ogneanof.
Murfatlar – moştenitorii fraţii Bercovici (fostă Gh. Filip).
Nazarcea – Simion Vasilescu.
Negreşti – Vasile Dobrilă, Negreşti – Zaharia Călinescu.
Negru Vodă – Maria Aldea şi Banciu.
Nicolae Bălcescu – M. Ternes, Nicolae Bălcescu – moştenitorii Gh. Toma, Nicolae Bălcescu – Chiriţă Drogeanu, Nicolae Bălcescu – Niţă Gologan, Nicolae Bălcescu – moştenitorii C. Oancea.
Nisipari – Mihail Valaori, Nisipari – Gh. Golea.
Nistoreşti - I. Nistor, Nistoreşti – I.D. Alexandru.
Nuntaşi-Tariverde-Traian – moştenitorii Davidoglu.
Olteni – Anghelina Panaitescu.
Orzari-Tătaru – Chirciu Hagi Petre, Orzari – Velonia Gavrilescu.
Osmancea – moştenitorii Dobrin, Osmancea – Mihai Layer.
Ovidiu – moştenitorii I. Movilă, Ovidiu – Raino Atanasof.
Palas-Anadalchioi – Apostol Mirea, Palas-Anadalchioi – inginer D. Zossima, Palas-Anadalchioi – moştenitorii Lazarof, Palas-Anadalachioi – Ioniţă Dumitrescu.
Pecineaga – Radu şi Amedeu Butărăscu, Pecineaga – Oprea Mircioiu, Pecineaga – M. Terneş. Pecineaga – I. Funogea, Pecineaga – Gh. Stanciof, Pecineaga – moştenitorii Aldea.
Pelinu – Ion Gh. Stoia, Pelinu – Gh.Gh. M. Stoia, Pelinu – Elena I. Nistor, Pelinu – Victoria A. Butu, Pelinu – Maria N.O.Roşculeţ.
Peştera – Alexandru şteflea
Petroşani – moştenitorii general Cantili,
Petroşani-Independenţa-Fântâna Mare – Aurel Butu
Piatra – moştenitorii general Grădişteanu
Plopeni – moştenitorii Gh. Stoicescu
Poarta Albă - Moise Văleanu
Potârnichea – Dr. Butărăscu
Rasova – C. Oancea
Râmnicu de Sus – Ioniţă Nistor, Râmnicu de Sus – moştenitorii I. Sandu Munteanu
Râmnicu de Jos – Bucur Burlacu, Râmnicu de Jos – Tudor Dumitru (zis Mărunţelu)
Runcu – Al. N. Roşculeţ
Saraiu – Nicolae Oancea
Satu Nou (comuna Oltina) – Haralambie Popescu
Săcele – N.Gh. Popa, Săcele – moştenitorii Alex Eremia
Schitu – P. Atanasof
Sibioara – Dumitru Chipară
Siliştea – moştenitorii I. Rozescu
Siminoc – Maria G.N. Ionescu,
Siminoc-Valea Dacilor – Dumitru şteflea
Straja-Bărăganu – moştenitorii Penciu Atanasof
Stejaru - C.N. Oancea
Stupina - Ioniţă Tomoşoiu
sat Susus-Ali-Bei (comuna Deleni) – A. Andrei
Siriu-Crişan (comuna Crucea)– Maria Tomoşoiu
Tariverde – moştenitorii Petre Grigorescu
Tătaru – Vasile Vineş, Tătaru – Hagi Septar Bolat
Tătaru-Pelinu – Hagi Septar, Vasile Vineş, Gh. Stoia
Tătaru – Zoe şi N. Muşat (fostă Amet V. Celibei)
Techirghiol - ştefan Blebea, Techirghiol – Nicola Avram, Techirghiol – Anghel Hagi Panteli, Techirghiol – Nencu Stoian, Techirghiol – Amedeu şi Radu Butărăscu
Târguşor – Nicolae Bârzan
Târguşor-Casian – C. Vlădeanu
Topraisar – R. Mihăilescu, Topraisar – I. Banciu, Topraisar – Octavian Banciu, Topraisar – Dr. I. Butărăscu, Topraisar – Ion Nedelcu I, Topraisar – Abdul Cadâr Ali, Topraisar – Oprea Banciu
Tortomanu – moştenitorii C. Badea, Tortromanu – Radu Cazacu,
Tortomanu-Gherghina-Dropia – Nistor Done
Traian (comuna Săcele) – Sava Teodorenco
Tudor Vladimirescu-Valea ţapului – Tache Butărăscu
Tuzla – moştenitorii I. Movilă, Tuzla – Florica I. Berindei, Tuzla – moştenitorii Emil Costinescu
Tuzla-Costineşti Ioana Berindei
Ţepeş-Vodă – Aurel Moţoi, Ţepeş Vodă – Valente Moţoi, Ţepeş Vodă –Voicu Moţoi.
cătunul Urluchioi (inclus în satul Moviliţa) – E. Mavrus
Vadu – moştenitorii Al. Lipatti, Vadu – Ismail Hagi Amet, Vadu – Lazăr Dimov.
Valea Dacilor – Hagi Regep Murat, Valea Seacă – inginer C. Vasilescu, Valea Seacă – colonel Romanescu
Valu lui Traian – moştenitorii S. Movilă, Valu lui Traian – Ion Blebea,
Vama Veche – moştenitorii Jecu, Vama Veche – Tănase Curte
Văleni – moştenitorii căpitan Blăniţă
Viişoara – Gh. Popa
Roşianu-Viişoara-Peştera-Valea Dacilor – Stan Sorescu
Viişoara – St.Gh.Popa
Vânători – moştenitorii Gh. Duca
Vulturu – C. Oancea şi moştenitorii L. Oancea


#citește mai departe în cartea „Evoluția Dobrogei între 1918-1944”

Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.


Citește și:

#Dobrogeaetnică. LIVE VIDEO & TEXT: ZIUA de Constanța sărbătorește România și Dobrogea. Azi, celebrăm mozaicul etnic, cinstind memoria personalităţilor (galerie foto)