#DobrogeaDigitală: Liviu Rebreanu la Liceul „Mircea cel Bătrân” din Constanța


 


Foarte puține vizite ale prozatorului și dramaturgului Liviu Rebreanu la Constanța au rămas consemnate în istorie. Una dintre acestea, însă, apare atât în jurnalul lui Liviu Rebreanu, cât și în revista eparhială „Tomis”.
 
Pe 21 ianuarie 1937, Liviu Rebreanu a susținut o conferință la Constanța, închinată poetului George Coșbuc. Evenimentul a avut loc în cadrul unei șezători literare, organizată de Liceul „Mircea cel Bătrân” și Primăria Constanța. Primăria, potrivit cercetătorului și omului de cultură Aurelia Lăpușan, făcea oficiile de gazdă, suporta cheltuielile de deplasare şi cazarea şi tot ea plătea onorariul, demn de valoarea unui scriitor cu mare succes, care îşi lansase cea mai mare parte a operei sale. 
 
Mai multe detalii despre desfășurarea evenimentului aflăm din revista „Tomisul – Foaia oficială a eparhiei de Constanța”, nr. 1-2-3, anul XIV, ianuarie-februarie-martie, 1937.
 
Conferința literară apare consemnată și în revista „Tomis”, deoarece, Gherontie Nicolau, episcopul Constanței, a fost invitat să prezideze evenimentul cultural. Astfel, ierarhul constănțean a publicat o scurtă recenzie a întâlnirii cu Liviu Rebreanu:
 
Acum după războiul mondial lumea intelectuală de la noi, apreciază mai mult şi răsplăteşte mai bine pe cărturarii săi. Societatea scriitorilor români sărbătoreşte, pe rând, pe cei mai valoroși dintre membrii ei. Pentru azi, ea a hotărât sărbătorirea - şi anume - la noi în Constanţa, a marelui nostru romancier Liviu Rebreanu. Dl Director al Liceului „Mircea cel Bătrân”, profesor Coriolan, a oferit - pentru aceasta - sala de festivităţi; iar Dl profesor Sălceanu şi Dl Mitrică, autor dramatic, au cerut ca această serbare să fie prezidată de capul Bisericii Dobrogene. Primind, onorat auditoriu, invitaţia ce mi s-a făcut, ca o prea distinsă onoare ce se face Bisericii ortodoxe. Salut, în numele preoţimii şi a credincioşilor mei, prezența în Constanța a autorului valoroaselor romane Pădurea spânzuraţilor, Ion, Ciuleandra, Jar, Răscoala etc., marele nostru Maestru Liviu Rebreanu, felicit Comitetul de acţiune pentru sărbătorire, mulţumindu-i că a onorat şi Constanţa noastră cu alegerea pentru serbare și, binecuvântând adunarea Domniilor voastre, declar serbarea deschisă.
 
Și din „Jurnalul” lui Rebreanu,  a apărut la editura Minerva, în 1984, aflăm câteva date despre desfășurarea evenimentului, dar și despre sosirea marelui scriitor la Constanța și primirea acestuia de primarul Horia Grigorescu:
 
Ieri dimineaţă pe urmă am plecat la Constanţa, însoţit de Mugur, Blazian şi Negulescu. Ne-a primit în gară numai Mitric cu un profesor, poet local, Grigore Sălceanu, împreună cu doamnele lor. Am tras la «Grand Hotel»! Şi până la amiazi am făcut o vizită primarului Horia Grigorescu, foarte amabil, care ne-a pus la dispoziţie o maşină să vizitez oraşul. M-am oprit întâi la muzeul comunal pentru secţia arheologică, apoi în port la gara maritimă. Am dejunat la restaurant «Veneţia», oaspeţii managerului, iar apoi am mers cu maşina la Mamaia, unde într-adevăr s-au făcut lucrări admirabile. Am fost dus acolo mai ales pentru că se zice că primăria vrea să-mi dea un loc să-mi fac o mică vilă. La 5,1/2 am făcut o vizită la prof. Sălceanu, care s-a ostenit mult să ne cinstească. Apoi, la 8,1/2 am plecat la sala de festivităţi a liceului. Arhiplină, fireşte. A vorbit directorul liceului, apoi Sălceanu, Aurel Vulpe şi Mugur care mi-a făcut o apologie într-adevăr excepţională. Conferinţa mea despre Coşbuc a avut obişnuitul succes. Au cântat pe urmă la pian un elev şi o tânără italiană măritată cu un marinar român, doamna Ceausa Camegli, care vrea să cânte şi la radio. La acelaşi restaurant «Veneţia» a urmat o masă de 20 de persoane oferită de primărie. Primarul trebuind să plece la Bucureşti a venit ajutorul Scarlat Huhulescu. Dintre cei prezenţi să însemn pe directorul portului Cotaru (corect, Cotovu - n.n.) cu doamna care face literatură şi care m-a invitat să vizitez portul etc.
 
Potrivit omului de cultură Aurelia Lăpușan, Rebreanu a venit des la mare și a fost găzduit în general la hotel Francez, în vecinătatea Direcţiei Agricole de astăzi, fiind invitat de prietenul său Ion Marin Sadoveanu şi mereu alături de Ion Minulescu sau Tudor Vianu.
 
#citește mai departe în revista revista „Tomisul – Foaia oficială a eparhiei de Constanța”, nr. 1-2-3, anul XIV, ianuarie-februarie-martie, 1937.


Foto: Ziua de Constanța
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.

DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Despre Ionuţ Druche
S-a născut pe 16 decembrie 1982 în Constanța. Este absolvent al Şcolii Generale nr. 9 „Ion Creangă“ din localitate, al Grupului Şcolar Industrial Construcţii de Maşini din Constanţa şi al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Sfântul Apostol Andrei“ din Constanţa, promoţia 2005. A lucrat în cadrul Arhiepiscopiei Tomisului, ocupând postul de director al Editurii Arhiepiscopiei Tomisului şi pe cel de redactor-şef al revistei „Tomisul Ortodox“, publicaţie de cultură şi spiritualitate a Arhiepiscopiei Tomisului.
Actualmente este bibliotecar în cadrul Bibliotecii județene „I.N. Roman” din Constanța.
Preocupat de istoria contemporană a vieţii bisericeşti din Dobrogea, Ionuţ Druche a organizat din 2010 şi până în prezent mai multe comemorări şi simpozioane. De asemenea, este autor şi coautor a mai multor cărţi şi articole.
 
Citește și:

#Dobrogea Digitală: 1939. Inaugurarea „Școlii de copii mici” din Săcele
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

1482
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

1333
Istoria Dobrogei - Bibliografie:  Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

1579
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

1157
#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

1265
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

972
#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

1140
#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

1149
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

1545
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

1713
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

1623
#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

1567
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

2275
#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

2280
#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

2089
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

1779
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

1897
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

2530
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

2507
#DobrogeaDigitală: „Populațiunea“ orașului Tulcea din anul 1879

#DobrogeaDigitală: „Populațiunea“ orașului Tulcea din anul 1879

2719