16 Feb, 2021 00:00
3463
„Fapta mai presus de toată lauda a comitetului local, care a imortalizat în bronz figura distinsului patriot Ion Neniţescu, dovedeşte că, atunci cînd el a scris versurile de mai sus, era pe deplin incredinţat că romînul e romîn pretutindenea, că romînul e totdeauna erou şi oriunde şi că îndeplinirea faptelor mari este pentru dînsul una dintre acele datorii alipită de firea sa prin legături indistructibile.
O mînă de romîni din Tulcea, admiratori ai marelui romîn, cînd moartea fulgerătoare l'a răpit din mijlocul lor, s'au gîndit şi apoi au înfăptuit gîndirea lor, făcînd astăzi să răsară privirilor tuturor celor ce simt romîneşte chipul în bronz al aceluia care a fost Ion Neniţescu.
Nici invidia, nici ura, nici josnicia, nici calomnia, n'au lipsit de a sta piedici puternice la desăvîrşirea idealului celor cîtorva inimoşi romîni, - dar ei au mers inainte, au înfruntat toate pierdicile, şi azi, cind trecem prin faţa statuei din parcul "Carmen-Sylva", nu se poate să nu ne amintim versurile de mai sus!
... Căci rupţi sînt ca din tare stîncă
Romînii ori şi unde cresc ...
SERBAREA
Numeroase delegaţiuni, venite din judeţ, compuse din subprefecţii plăşilor, din învăţători, preoţi, primari şi secretari, sute de locuitori şi veterani, ocupau tot interioriul şi exterioriul parcului "Carmen Sylva", unde se oficia solemnitatea. Populaţiunea oraşului nostru, fără deosebire de origine şi naţionalitate, a fost splendid reprezentată la grandiosul festival.
Membrii comitetului, în frunte cu preşedintele d. prefect Petru Th. Sfetescu, iau loc pe estrada din faţa monumentului. D. General Toma Constantinescu, comandantul diviziei a X-a, în fruntea d-lor ofiţeri ai garnizoanei, ocupă în picioare locul din stînga monumentului, în faţa tribunei membrilor corpului didactic. Elevii liceului şi elevele externatului, ocupă partea din stînga estradei din mijloc, iar persoanele oficiale, parte estradă, parte tribuna din dreapta monumentului.
Restul spaţiului parcului e ocupat de numerosul public din oraş şi judeţ.
De odată se face o linişte profundă; P.C. sa protiereul Em. Bogatu, înconjurat de întreg clerul local începe oficierea serviciului religios. Corul catedralei dă răspunsurile D. prefect Sfetescu, în calitate de preşedinte al comitetului, citeşte actul comemorativ, care e zidit în piedestal monumentului, iar muzica militară intonează "Deşteaptă-te Române". Pânza albă care acoperea bustul, e dată jos, şi chipul imortalizat în bronz al marelui romîn, apare vederei publicului. Aplauze şi urale răsună din toate părţile. Monumentul e solemn. Pe cînd unii aplaudă şi admiră chipul măreţ al bravului romîn, văduva defunctului îşi şterge ochii de lacrămi. Corul intonează "Pui de lei", nemuritoarea poezie a marelui Neniţescu, pusă pe muzică de d. G. Zavalide, dirigintele corului catedralei, după care d. prefect Sfetescu, trece la tribună:
Doamnelor şi Domnilor,
Comitetul constituit în anul 1901, pentru ridicarea acestui monument, a strîns prin subscripţie publică şi prin serbări suma de lei 9.885, cu care l'a desăvîrşit astăzi. Pe lîngă meritele ce se cuvin tuturor d-lor membri din comitet, în special aduc vii mulţumiri d-lui Dimitrie Hagi-Anton, actual prefect al judeţului Covurluiu şi d-lui Şt. Borş, primarul oraşului Tulcea. De asemenea am fost ajutaţi de d. Michel Daniel, antreprenorul carierei de piatră dela Turcoaia, care ne-a dăruit blocurile de granit ce formează întreg piedestalul şi căruia îi aducem toată lauda. Bustul turnat în bronz este opera sculptorului Spăthe, acest distins artist, care ne-a redat pentru vecie figura măreaţă şi genială a lui Ion Neniţescu.
Iată cîteva notiţe culese din scurta sa viaţă:
Născut la 1854 în Galaţi, studiile secundare şi le-a făcut la Iaşi; cînd isbucneşte războiul independenţei, ia parte ca ofiţer în regimentul 13 de Dorobanţi şi în lupta dela 31 August I 877, dela Griviţa, intră în redută în fruntea soldaţilor şi cade rănit. La 1878 pleacă în Germania unde-şi complectează studiile la Universităţile din Berlin şi Lipsea, şi astfel pregătit se reîntoarce în ţară doctor "Magna Cum Laudae" în filosofie şi pedagogie. În acel timp publică poemul Şoimii dela Ruboeni şi un volum de poezii lirice Flori de primăvară. Întors în ţară, făuri versurile patriotice Pui de lei, apoi, studiind ani de zile moravurile romînilor din Macedonia, publică o scriere de mare valoare, premiată de Academia Romînă.
Ca scriitor didactic, a publicat numeroase şi însemnate articole pedagogice şi revista "Ţara Nouă" redactată de el.
În funcţiuni civile, a fost revizor şcolar al Capitalei, profesor la şcoala de institutori, institutori, inspector şcolar şi în urmă prefect de Dobrogea.
Ca om politic, a reprezentat în Parlament oraşul Galaţi, fiind ales deputat la colegiul al II-iea de Cameră.
Acest însemnat bărbat a mai fost membru activ al societăţei geografice romîne şi membru corespondent al Academiei.
Într'un şir scurt de ani, a lucrat cu rîvnă şi entuziasm în atîtea demnităţi, afirmîndu-se între ai săi. Va rămînea însă neîntrecut şi de-apururea numele său va străluci în lume pentru iubirea de ţară şi de neam.
Ion Neniţescu a fost numit prefect al judeţului Tulcea la 17 Iunie 1897, depunînd o muncă covîrşitoare şi rodnică de peste 3 ani, în care timp partidul conservator venind la putere, a rugat şi menţinut pe vrednicul administrator. La 16 Februarie 1901 i se încredinţează din nou conducerea judeţului şi pe drum, venind să-şi iea postul în primire, încetează din viaţă.
Activitatea acestui fruntaş este întinsă şi variată: ostaş, poet, scriitor, profesor, prefect, îl găsim pe primul plan.
Cultura sa vastă, energia fără seamăn şi iubirea de neam, i-au deschis calea nemuririi "Marilor Romîni".
Monumentul reanexării Dobrogei, aşezat pe vîrf de stîncă "Colnicul Hora", care domină Dunărea şi oraşul; monumentul Voivodului Mircea-cel-Bătrîn, o podoabă a oraşului Tulcea - s'au ridicat prin iniţiativa sa, ca amintire nepieritoare a drepturilor noastre istorice.
Ca administrator a înfiinţat următoarele sate în Delta Dunărei: Regele Carol, Principele Carol, Carmen Sylva, Romu/a, Floriile, Piatra-Roşie, Iglanii şi localităţile Principele Ferdinand şi Fântâna Dulce, Şoseaua Nicoliţel-Meidanchioi, lucrată mai toată în stâncă de piatră şi prin pădure de teiu, urcă în zig-zag pînă în vîrf unde şi astăzi se află construit, "Foişorul Neniţescu" - loc de privelişte fermecătoare, peste un sat mare, bogat şi romînesc - cu podgoria Sarica şi revărsata Dunăre, cea mai frumoasă poziţie a judeţului. De multe ori Ion Neniţescu privea de acolo în zare, îşi oţelea sufletul şi proiecta fapte mari pentru neamul său. Şoselele Garvăn-Azaclău, Babadag-Slava-Rusă, Sarichioi-Enisala, - cu lucrări de artă peste Jacul Razelm - şi alte multe lucruri cari au adus civilizaţia în judeţul şi oraşul Tulcea, se datoresc lui.
Tot acest eminent administrator a luat iniţiativa construirei liniei ferate Tulcea-Constanţa, care acum se execută.
Domnule Primar, vă încredinţez spre îngrijire şi pază, monumentul lui Ion Neniţescu, icoană vie a românismului.”
Ti-a placut articolul?
Adauga un comentariu
Nume:
Email:
Comentariu*: