#DobrogeaDigitală: Simion Tavitian, 95 de ani de la naștere. O viață dedicată spaţiului identitar dintre Dunăre şi Mare

Astăzi, la 95 de ani de la naşterea sa, ne amintim de regretatul Simion Tavitian, personalitate marcantă, de mare prestigiu intelectual și moral, a vieţii culturale tomitane.
 
În noiembrie 2018, cu prilejul evenimentului dedicat împlinirii a 140 de ani de la revenirea Dobrogei pe harta României, cotidianul ZIUA de Constanţa omagia memoria acestui proeminent scriitor și publicist, oferindu-i postum placheta Meritul Dobrogean, în semn de respect şi preţuire pentru întreaga activitate, pusă cu pasiune şi devotament în slujba culturii româneşti şi a recuperării istoriei comunității armene din care făcea parte.

Născut la 3 februarie 1926, în oraşul Cetatea Albă din Basarabia, a absolvit Facultatea de Limbi Străine a Universităţii din Bucureşti şi Facultatea de Economie Generală a Academiei de Studii Economice.

A debutat, la doar 20 de ani, cu un roman, «Dragoste şi destin», dedicându-se ulterior memorialisticii şi reportajului. A ţinut, peste două decenii, pagina de cultură a cotidianului Dobrogea nouă şi a scris 17 lucrări şi studii dedicate etniei armeneşti, însumând sute de pagini, întocmite nu doar cu talent literar, ci și cu acribie de documentarist.

Teatrologul constănțean Anaid Tavitian, dorindu-și ca memoria părintelui său să rămână vie în conştiinţa cititorilor de azi şi de mâine, a oferit Fondului documentar „Dobrogea de ieri şi de azi” cărţile scrise de tatăl său, precum şi peste 130 de fotografii din colecţia personală.

În Prefața alcătuită volumului „Armenii dobrogeni în istoria şi civilizaţia românilor”, de Simion Tavitian, profesorul Stoica Lascu alcătuiește un cuprinzător portret al autorului, evocându-i debutul ca scriitor și publicist, principalele lucrări, precum și contribuția definitorie ca personalitate a culturii dobrogene.
 

„Într-o conferinţă susţinută în anul 1929, marele savant Nicolae Iorga spunea că «armenii au de secole întregi deosebite patrii», spaţiul statal românesc - unde sunt atestaţi începând cu secolul al X-lea - fiind şi el generoasă gazdă pentru numeroşi fii ai acestui străvechi şi martirizat popor.
În teritoriul dintre Dunăre şi Mare, Dobrogea, prezenţa armenilor este documentată din Evul Mediu până în zilele noastre, numeroase mărturii de epocă - relatări ale călătorilor Străini, documente arhivistice, consemnări în presa vremii - atestând benefica lor contribuţie la evoluţia civilizaţiei materiale şi spirituale în această zonă europeană cu multiple interferenţe etnoconfesionale şi plurilingvistice. Dacă pentru alte popoare alogene - care s-au stabilit de-a lungul vremii în Dobrogea, convieţuind cu autohtonii români - s-au elaborat, în anii din urmă, unele lucrări, armenii dobrogeni au fost văduviţi, până acum, de o prezentare sintetică a existenţei lor în acest spaţiu românesc. Iată, însă, că astăzi suntem beneficiarii unei binemeritate reperaţii istoriografice.
 
Autorul prezentei cărţi este o cunoscută personalitate vieţii culturale dobrogene din a doua jumătate a secolului al XX-lea -, unul dintre cei mai probi ziarişti constănţeni, formator de jurnalişti cu simţământul acut al conştiinţei profesionale, respectat şi intens audiat lector al cursurilor de Relaţii internaţionale, respectiv de Economie mondială ; în această ultimă calitate, în anii '70-'80 ai secolului trecut areprezentat una dintre puţinele surse de informare corectă, publică, circumstanţiate problematicilor internaţionale; având un har oratoric şi o ştiinţă a comunicării aparte, dânsul a constituit, pentru ultimele două decenii antedecembriste, o veritabilă oază a exprimării adevărului istoric în descifrarea evoluţiilor lumii contemporane; având acea adaptabilitate naturală, proprie neamului, susţinută de o inteligenţă nativă, el avea disponibilitatea exprimării unor stări de fapt ce exprimau propriile convingeri - şi nu era un lucru puţin într-o vreme în care nuanţele deveneau tot mai şterse ...

 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF! 

 

Fervent publicist, autorul lucrării de faţă a debutat - lucru mai puţin ştiut -, la numai douăzeci de ani, cu un roman de dragoste, «în cheie politică», apărut la Constanţa, în 1947, sub titlul Dragoste şi destin (142 pp., la Editura „Albania" din Constanţa); romanul este semnat Simion M. T.; în anul următor, precocele jurnalist, scrie o broşură despre Maxim Gorki. Studii critice şi literare (26 pp.).
 
Măsura talentului său publicistic, însă, avea să fie evidenţiată în anii maturităţii, prin documentate reportaje de călătorii, consemnări memorialistice, ori atestări ale istoriei prezente. De fiecare dată, autorul surprinde - într-o perioadă a excesului limbajului de lemn - prin originalitatea compunerii, prin evitarea clişeelor,- prin noutatea abordăiilor; astfel, în U.R.S.S. Impresii de călătorie (apărută în 1982) nu este doar o consemnare literară a periegezelor respective prin mai tot spaţiul ex-sovietic (dar, nota bene - nu se face nici o referire la Moldova Socialistă, un posibil subtil semnal că autorul nu-i recunoaşte apartenenţa la respectiva Uniune), ci şi o conştiincioasă carte de istorie; apoi, lucrările documentare România în circuitul universal de valori materiale şi spirituale (1972), România în lume (1976), Judeţul Constanţa în pas cu ţara (1978), rămân şi astăzi surse documentare de neînlocuit pentru cercetătorul istoriei acelor ani, acribia autorului consemnând realităţi ca atare, în care comentariul era minimal.
Alte lucrări îl propulsează pe autorul cărţii de faţă printre antemergătorii scrierii istoriei orale, atât de cultivată în România postdecembristă; într-adevăr, consemnările memorialistice ale unor participanţi (de stânga) la viaţa politică dobrogeană, evidenţierea unor momente ale evoluţiei recente a Dobrogei prin apelul la surse ale istoriei orale - au reprezentat, la vremea apariţiei respectivelor cărţi, noi adevăruri câştigate în procesul cunoaşterii şi scrierii istoriei contemporane din această parte a Ţării; este vorba despre cărţile Mărturii peste timp (1982), Cronică dobrogeană (1984), Mărturii peste timp (1984), Pagini pentru gloria istoriei (1986).
 
Aşadar, autorul cărţii de faţă nu este un neofit în demersul publicistic, aşa cum au răsărit cu duiumul în ultimii anii, mulţi fără a avea un minimal har al exprimării lingvistice, necum ideatice.
Am ţinut a evidenţia, fugitiv, traiectul publicistic respectiv, spre a fi întărită cititorului încrederea în seriozitatea conţinutului acestei lucrări, din perspectiva profesionalismului ca atare. Nu doar atât însă. Armenii dobrogeni în istoria şi civilizaţia românilor nu este o carte de istorie, neutră şi seacă, scrisă cu mijloacele unui profesionist şi onest slujitor al zeiţei Clio. Nu este, în acelaşi timp, nici un simplu reportaj publicistic, asemănător altor întreprinderi ale autorului; este o carte de suflet, a unui vrednic conaţional - putem să-i spunem aşa, cu deplină îndreptăţire -, român de origine armeană, a cărei viaţă întreagă se identifică cu spaţiul identitar, de acţiune şi civilizaţie românească, dintre Dunăre şi Mare.
 
Iată de ce mi se pare sugestiv faptul că o primă abordare a istoriei armenilor în Dobrogea a venit, în chip fericit - emblematic, totodată -, din partea unui respectabil fiu al lor, adânc cunoscător al suferinţelor şi martirajului, al tradiţiilor şi trecutului neamului, crescut în cultul cinstirii acestuia, a preamăririi sale prin fapte de cultură materială şi spirituală[...]”

 
#citeşte mai departe în „Armenii dobrogeni în istoria şi civilizaţia românilor“, de Simion Tavitian​
#Autor Simion Tavitian

Dacă, în urmă cu 123 ani, pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima .
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa.sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

Sursa foto: arhiva ZIUA de Constanța

Citeşte şi:
 
#citeşteDobrogea In Memoriam Simion Tavitian, la 93 de ani de la naştere (galerie foto)

#Dobrogeaetnică Laudatio Simion Tavitian

#Dobrogeaetnică „Meritul Dobrogean“ pentru Simion Tavitian (3 februarie 1926 - 7 noiembrie 2008)

#citeşteDobrogea În premieră, Anaid Tavitian povesteşte despre tatăl său - „O amprentă dulce, care mă obligă să fiu într-un anume fel, pentru că aşa am fost educată!“ (galerie foto)



 
 

Galerie foto: