#DobrogeaDigitală: 100 de ani ai Colegiului Naţional „Mihai Eminescu” în 150 de pagini. De astăzi în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanţa

Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” s-a născut, prin ordin regal, în 1919, ca liceu de fete, 82 la număr, şi a primit numele unei prinţese, Domniţa Ileana, al cincilea copil al Regelui Ferdinand şi Reginei Maria, crescută în spiritul dragostei şi al datoriei faţă de România. 
 
Monografia „100 de ani de tradiție și performanță în educație - 1919-2019. Colegiul Național Mihai Eminescu Constanța“, elaborată la Centenarul liceului de profesorii Stelian Marinescu, Bianca Ibadula, Lucreția Claudia Portase, Nicoleta Benchea, Mihai Paris, a însemnat o muncă de echipă, susţinută şi de colaboratori precum Constantin Cheramidoglu (Arhivele Naţionale, Secţia Judeţeană Constanţa), director Corina Apostoleanu (Biblioteca Judeţeană „I.N. Roman” Constanţa), dar şi de la Biroul de Informare Documentară şi Bibliografică, foşti directori, profesori ai Colegiului care au elaborat în diverse momente ale istoriei colegiului articole, monografii, anuare. 
 
„Am aşezat în această carte şi o parte a istoriei mai puţin cunoscute: imagini inedite, mici povestiri scrise sub formă de procese verbale de toţi cei care au trecut prin şcoală, fie ca inspectori, fie ca oaspeţi, fie ca revizori contabili, fie ca părinţi, fie ca foşti elevi. Despre directorii şi directorii adjuncţi ai acestei scoli, şefii de promoţie, despre revistele liceului, bibliotecă, despre ruinele bazilicii paleocreştine (datate din secolele III-IV, descoperite în anul 1962 de profesorul Romulus Popa Bran, cu ocazia demarării lucrărilor pentru construirea corpului C al clădirii şcolii şi care, din păcate, nu a putut fi salvată în întregime. Se presupune că în acel loc a fiinţat Episcopia Tomisului, pentru că se află cam la mijlocul vechii cetăţi Tomis), fotografii, rezultate ale concursurilor şi olimpiadelor şcolare, oamenii şcolii în anul centenarului”, afirma prof. Claudia Portase, cu prilejul festivităţilor ce au marcat Centenarul, sărbătorit la începutul acestui an în prezenţa fostului ministru al Educaţiei – Ecaterina Andronescu şi Alteţa sa Regală, Principesa Maria.
 
Tot prof. Claudia Portase este cea care ne-a pus la dispoziţie această trecere în revistă a celor mai importante momente de-a lungul Centenarului sărbătorit.
 
„Istoria liceului este legată de începuturile politicii de omogenizare şi integrare a Dobrogei la România, dar, mai ales, de numele Valentinei Boteanu, profesoară de franceză, fiica lui Gavriil Musicescu, cunoscut muzician, venită de la Iasi în Dobrogea, din 1897, pentru a contribui la procesul de românizare şi de alfabetizare a regiunii. Necesitatea unei scoli de fete a dus la emiterea Decretului-lege nr. 3864 semnat de Regele Ferdinand prin care se    hotărăşte: ”Să   se   înfiinţeze cu începere de la 1 septembrie 1919 câte o   şcoală   secundară de fete în oraşele T.Severin, Piteşti, Buzău, Brăila, Focşani şi Constanţa”.
 
Liceul de Fete „Domniţa Ileana” nu a beneficiat de la început de actuala clădire (unde în urmă cu două secole îşi avea reşedinţa prefectura otomană ce administra Dobrogea), construită, aşa cum se specifica în contractul încheiat de Primăria Constanţa şi arhitectul George Mandrea „în stil curat românesc”, ea fiind destinată Liceului de băieţi „Mircea cel Bătrân”. Abia in 1931, după îndelungi demersuri făcute de prima directoare a acestei instituţii, Valentina Boteanu, Liceul de Fete „Domniţa Ileana” s-a mutat în clădirea din strada Traian. 
 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF!

 
Creşterea demografică în perioada interbelică a determinat şi creşterea populaţiei şcolare, astfel încât spaţiul a devenit neîncăpător, fapt ce a dus, în primăvara anului 1936, la începerea construcţiei corpului B al clădirii liceului de pe latura sudică, cu Fondurile Comitetului Școlar şi ale Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice, inaugurat în septembrie 1937, cuprinzând 8 săli de clasă, o sală de festivităţi, o sală de menaj, sală de muzică, spaţii pentru diverse ateliere şcolare şi arhiva liceului.
 
Dar greutăţile celui de-al Doilea Război Mondial nu ocolesc nici instituţia noastră, care a trecut printr-o perioadă dificilă: pentru scurt timp, în 1940, a fost centru medical german, au fost instalate pe acoperişul-terasă al corpului B al clădirii liceului baterii germane de artilerie antiaeriană pentru apărarea acestei zone a Constanţei, în 1941, liceul era refugiat la Techirghiol, desfăşurarea temporară a cursurilor, începând cu 1944, la Murfatlar, Medgidia, Călăraşi, localităţi care ofereau o mai mare siguranţă. Și cu toate acestea, Liceul de Fete “Domniţa Ileana” rămâne un far de cultură naţională în metropola Dobrogei şi vatră solidă de educaţie în haosul vremei de azi!”, spunea inspectorul general regional, Radu Cosmin.
 
După război, dar mai ales după 1948, viaţa colegiului se schimbă: denumirea - Liceul de Fete „Ana Ipătescu”, modelul sovietic este integrat prin reforma din 1948. Până în 1958, Liceul de băieţi „Mircea cel Bătrân” a funcţionat după-amiaza în instituţia noastră. Schimbări importante au fost şi asupra planurilor şi programelor de învăţământ; au fost eliminate discipline ca: religia, noţiuni de drept, educaţie civică, limba engleză, limba germană, limba italiană, noţiuni de menaj şi gospodărie, igienă şi filosofie, introducându-se discipline noi, ca: limba rusă, Istoria U.R.S.S., economia politică (1958/1959), Studiul Maşinilor, Cunoştinţe industriale şi Lucru manual pentru fete(1962/1963), A.L.A. (Apărarea locală antiaeriană - obiect de studiu care transmitea elevilor cunoştinţe despre armele chimice, bacteorologice şi de distrugere în masă, în condiţiile intensificării Războiului Rece). Din 1951 dispare denumirea de Ana Ipătescu, devenind Liceul Mixt, iar mai apoi Școala Medie Mixtă nr. 2 Constanţa. În 1962 se construieşte corpul C al clădirii şi îşi schimbă numele în Școala Medie Mixtă nr. 2 „Mihai Eminescu”, pentru ca în anii 1968-1969 să apară cu denumirea Liceul nr. 2 real-umanist Mihai Eminescu.
 
După 1971, liceul, cu ajutorul comitetului de părinţi, a fost dotat cu trei ateliere-şcoală cu toate materialele necesare, aparatură şi unelte: atelierul de ţesut covoare orientale (12 gherghefuri pentru ţesut covoare orientale, 10 războaie mici pentru ţesutul covoarelor româneşti şi fulare, toate donate de Întreprinderea integrată de lână), atelierul de croitorie şi atelierul de lenjerie. Toate produsele obţinute au adus venituri de 40.000 lei, bani reinvestiţi în atelierele şcolare şi alte activităţi practice şi educative. Au existat asociaţii sportive, culturale specifice perioadei comuniste. Rezultatele remarcabile ale echipelor sportive de baschet, volei, handbal, atletism, nataţie, gimnastică, fotbal, rugby, şah, dans sportiv, gimnastică aerobică, tir din această perioadă şi după 1989 au fost remarcabile. 
 
Evenimentele din 1989 au determinat alte schimbări în concordanţă cu regimul politic nou instaurat. Începând cu 1990 s-au produs profunde transformări în planul de şcolarizare al liceului, în planurile de învăţământ şi a manualelor şcolare. Numărul de clase s-a redus treptat, de la 33, în 1990, la 29 de clase în 2008. De asemenea, secţia serală a fost desfiinţată în anul 2001. S-a redus săptămâna de desfăşurare a cursurilor la 5 zile, s-au restructurat programele şcolare şi s-au introdus manualele alternative. În 2005 Liceul a fost ridicat la rangul de Colegiu Naţional.
 
În 2007, Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” a primit acreditare ECDL -  Permisul european de conducere a computerului (ECDL – European Computer Driving Licence). În 2017, Colegiul Naţional ,,Mihai Eminescu” devine membru al Alianţelor Colegiilor Centenare, alianţă aflată sub Înaltul Patronaj al Majestăţii Sale Principesa Margareta, Custodele Coroanei Române din 2018.
 
Tot în 2017, colegiul devine centru de examinare Cambridge, oferind elevilor noştri posibilitatea de a  obţine certificare autorizată în domeniul limbii engleze, necesară pentru viitoarea formare profesională. Începând din 2018 sunt beneficiarii proiectului 3dtech, dotare, acreditare cu imprimare în 3D.
 
Citeşte şi:
 
Colegiul „Mihai Eminescu“, 100 de ani de existenţă   „Arhitecţii sunt profesorii voştri, profesorii profesorilor voştri, iar voi trebuie să deveniţi, la rândul vostru, arhitecţi“ (galerie foto + video)
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

409
#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

527
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

742
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

999
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

1528
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

1592
#DobrogeaDigitală: „Populațiunea“ orașului Tulcea din anul 1879

#DobrogeaDigitală: „Populațiunea“ orașului Tulcea din anul 1879

1829
#citeșteDobrogea: Colonelul Anton Barbieri, un comandant italian pentru flota statului român

#citeșteDobrogea: Colonelul Anton Barbieri, un comandant italian pentru flota statului român

1641
#DobrogeaDigitală: Producția de lână din Dobrogea anului 1879 - „Lâna e aceea ce interesează direct pe Europa“

#DobrogeaDigitală: Producția de lână din Dobrogea anului 1879 - „Lâna e aceea ce interesează direct pe Europa“

1570
#DobrogeaDigitală: Grânele cultivate în Dobrogea anului 1879 - „Nu există isul maşinelor agricole“

#DobrogeaDigitală: Grânele cultivate în Dobrogea anului 1879 - „Nu există isul maşinelor agricole“

1446
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Laerțiu (sec. III) - „Viețile, doctrinele și cugetările filozofilor vestiți”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Laerțiu (sec. III) - „Viețile, doctrinele și cugetările filozofilor vestiți”

1939
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Origene (sec. II-III) - „Împotriva lui Celsus”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Origene (sec. II-III) - „Împotriva lui Celsus”

2315
#citeșteDobrogea: Norme de serviciu existente în cadrul comunei urbane Constanța în anul 1941

#citeșteDobrogea: Norme de serviciu existente în cadrul comunei urbane Constanța în anul 1941

2513
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodian (sec. II-III) - „Istoria împăraților de după Marcus, în opt cărți”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodian (sec. II-III) - „Istoria împăraților de după Marcus, în opt cărți”

2822
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Cassius (sec. II-III) - „Istoria romană”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Cassius (sec. II-III) - „Istoria romană”

2779
#DobrogeaDigitală: „Pescuirile“ din Dobrogea anului 1879 - „Lacul Razim este cel mai important din acestea“

#DobrogeaDigitală: „Pescuirile“ din Dobrogea anului 1879 - „Lacul Razim este cel mai important din acestea“

2534
#DobrogeaDigitală: „Salinele și carierele“ Dobrogei din anul 1879 - „Cele mai importante sunt acelea din împrejurimile Tulcei și Măcinului“

#DobrogeaDigitală: „Salinele și carierele“ Dobrogei din anul 1879 - „Cele mai importante sunt acelea din împrejurimile Tulcei și Măcinului“

2501
#DobrogeaDigitală: Pădurile Dobrogei din anul 1879 - „Bogăția forestieră a Dobrogei este încă mare“

#DobrogeaDigitală: Pădurile Dobrogei din anul 1879 - „Bogăția forestieră a Dobrogei este încă mare“

2655
#citeșteDobrogea: Anul 1937 în cadrul Seminarului  Musulman din Medgidia

#citeșteDobrogea: Anul 1937 în cadrul Seminarului Musulman din Medgidia

2772
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Filostrat (sec. II-III) - „Viața lui Apollonios din Tanya”, „Heroicos”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Filostrat (sec. II-III) - „Viața lui Apollonios din Tanya”, „Heroicos”

3431