#DobrogeaDigitală: 22 octombrie 1916, trupele germano-bulgare ocupă Constanța – „Fiecare cauta să scape cum putea!“

  • În urmă cu 105 ani Constanța intra sub ocapație germano-bulgară. 

Pe 22 octombrie 1916, în Primul Război Mondial, trupele bulgaro-române se instalau în Constanța, sub teroarea locuitorilor din urbe.
 
În 1916, înaintea ocupației germano-bulgare, Constanța era un oraș dezvoltat, modern și cosmopolit, în care visai să locuiești. Pe suprafața urbei existau 4776 de clădiri, publice (instituții,servicii etc) și private (locuințe, prăvălii, birouri, ateliere etc). Recensământul publicat de Ionescu-Dobrogianu în monografia sa ne arată și cum erau dispuse aceste clădiri pe arterele urbei, ori asta ne ajută să înțelegem mai bine imaginea de ansamblu.
 


Astfel, cele mai multe clădiri se aflau pe strada Carol I (astăzi Bulevardul Tomis) și erau în număr de 211. Pe strada Mircea cel Mare (azi Mircea cel Bătrân) erau 159 de clădiri iar pe bulevardul Regina Maria (actual Mamaia), 137. Alte două bulevarde ale orașului, Ferdinand și Elisabeta aveau 59, respectiv 12 (toate de lux,vis-a-vis de faleza și de clădirea Cazinoului Comunal).
 
Multe dintre străzi se aflau într-o zonă de mare interes economic-comercial, fiind pline de magazine, ateliere, prăvălii, și unde produsele erau de bună calitate iar prețurile mai mici decât în Zona Zero a orașului (Piața Independenței). Multe dintre aceste clădiri aveau magazine la parter iar la etaj (sau etaje), locuința proprietarului. Cel mai bun exemplu de stradă comercială este Ștefan cel Mare, care avea nu mai puțin de 222 de clădiri. În Piața Ștefan cel Mare de asemenea erau șase clădiri iar în Fundătura Ștefan cel Mare, alte cinci.
 
Marin Ionescu-Dobrogianu a scris în cartea „Tomi-Constanța“ că la sosirea trupelor germano-bulgare în oraș mai rămăseseră foarte puțini români (n.a. el dă însă ca populație aproximativă 8-9000 de oameni, cifră inferioară unor recensăminte germane ulterioare pe care le vom prezenta).
 
Dobrogianu mai relatează că o delegație formată din cetățeni ai orașului (de alte etnii decât cea română) s-a deplasat în ziua de 22 octombrie 1916 la Bariera dinspre Vii. Delegația a întâmpinat acolo trupeale Cavaleriei Bulgare și le-a predat acestora, la ora 12.30, cheile orașului. Forțele inamice au intrat apoi, pe două coloane, în oraș (una pe strada Traian, cealaltă pe ruta Mangalia-Carol) întâlnindu-se în final în Piața Independenței (azi Piața Ovidiu). Dobrogianu scrie că, de la bun încceput, germanii au demonstrat pragmatism și au pus imediat stăpânire pe silozurile de cereale, în timp ce bulgarii s-au dedat la jafuri, omoruri și violuri.
 
Redăm mai jos un fragment din lucrarea „Tomi-Constanța“ semnată de colonelul Marin Ionescu-Dobrogianu:

„Mai înfiorătoare a fost dimineața, când tot acest amestec fugea îmgrozit cu sulița cavaleriei bulgare în coastă sub bătaia tunului german. Răcnetele și țipetele femeilor și ale copiilor măreau panica. Mulți și-au găsit moartea și așa au rămas pe câmp, neîngropați. Cât mai prețuia viața în aceste vremuri de grozăvie! Fiecare căuta să și-o scape cum putea!

Dintre  cei rămași în Constanța (9000, foarte puțini români) s’a format o delegatie, care ieșind la bariera dinspre vii, îmtâmpina patrulele cavaleriei bulgare.

Era ora 12.30, în ziua de 22 Octombrie. Inamicul a intrat pe două coloane (Str. Traian și Mangalia-Carol), care s’au întâlnit în Piața Independentii. Germanii, oameni practici, au pus stăpânire pe silozurile pline cu cereale; pe când Bulgarii (după deprinderile lor, de pe vremea lui Asparuh) se îndeletniceau cu jafurile. Pe când o parte prădau magazinele, căutând mancare dar mai ales băutura, alții au spart și jefuit casele locuitorilor refugiați. Orori de neînchipuit, demne de poporul bulgar, s’au petrecut în primele zile ale ocupației. Germanii li-au mai domolit apucăturile sălbatice, pentru ca împreună să fure mai în urma, dar cu formă“.

Descarcă Tomi-Constanța de Marin Ionescu-Dobrogianu din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

Sursă foto: Fondul Documentar Dobrogea de Azi și de Ieri ZIUA de Constanța

Citește și:
 
Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (II) - Evoluție, starea orașului și populația - înainte de sosirea inamiculu

Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (III) - Evacuarea populației, căderea orașului și atrocitățile 

 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

748
#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

879
#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

951
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

1172
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

1258
#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

1950
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

1526
Istoria Dobrogei - Bibliografie:  Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

1653
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

1210
#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

1301
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

1001
#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

1163
#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

1172
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

1566
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

1751
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

1638
#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

1590
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

2301
#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

2302
#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

2104