13 Aug, 2020 00:00
3534
„Portul Constanţa, vechiul Küstenge, a fost sub turci într'o stare de complectă decădere. Sub români, până la 1899 era un port mic care servea mai mult la importul cărbunelui şi a unora din mărfurile orientale.
Până la această dată nu exista decât un mic bazin cu un mic dig care nu proteja de ajuns portul de furia valurilor, iar ca instalaţie exista un mic cheu de lemn pentru vasele poştale şi vechile magazii de piatră ce mai se văd şi azi. La 1895 s'au început lucrărilor construirei actualului port, lucrări ce continuă încă. Până la 1916 s'au executat circa 3305 m. I. de diguri şi cheiuri cu 42 dane de acostare de 100-125 m.I.
Lungimea totală a cheiurilor este 6600 m.l., bazinele sunt bine adăpostite prin diguri de centură.
Suprafaţa bazinelor inclusiv a avantportului este de 74 ha. adâncimea lor este de 8 m. iar a acelui de petrol 9 m.
Platformele portului: a cheiurilor este de 24 ha., a silozurilor, staţiei de petrol şi liniilor ferate de 68 ha., şi suprafeţele rezervate 26 ha. în total 118 ha
Pentru export, Portul Constanța dispune de următoarele instalații:
A) Pentru cereale: 2 magazii cu silozuri şi o a treia cu zidăria gata, lipsindu-i maşinile şi instalaţiile.
Fiecare magazie are 255 celule sau silozuri de 100-140 tone fiecare. In silozuri se pot manipula următoarele feluri de cereale: grâu, secară, orz, ovăz şi porumb.
Operaţiunile silozurilor sunt: înmagazinarea, curăţirea de corpuri străine (condiţionarea), tăerea ţepei orzului şi predarea.
Fiecare din aceste operaţiuni poate fi făcută independent, cu un debit pentru fiecare din ele de 300 tone pe oră şi magazie. Cantitatea de cereale ce se poate preda prin elevatoarele unei magazii într'un vapor, în 8 ore de lucru, este 240 vagoane a 10 tone.
Pentru curăţirea cerealelor de pleavă şi praf, cum şi separarea din grăunţe a corpurilor streine, fiecare magazie este prevăzută cu şease grupe de maşini ciuruitoare-aspiratoare cu un debit de 150 tone pe oră.
Pentru tăerea ţepilor la orz, fiecare magazie mai dispune de alte şease maşini ciuruitoare-aspirătoare, din care cerealele sunt trimise în şease tăetoare de ţepi, cu un debit de 110 tone pe oră.
Pentru condiţionarea mai îngrijată a cerealelor, ele se trimit, după ce au fost curăţite şi ţepile tăiate, în alte maşini prevăzute cu criblori şi apoi cu triori, a căror debit total este de 55 tone pe oră.
B) Pentru exportul petrolului, Portul Constanţa dispune de o staţiune pentru primirea, depozitarea şi pomparea la vapoare a tuturor produselor fluide petrolifere. Staţiunea are azi în exploatare 27 rezervoare de câte 500 m.c., deci o capacitate totală de 100000 tone, iar în construcţie încă 10 rezervoare de câte 5000 tone şi 9 de câte 1270 m.c.
Se pot înmagazina deodată 5 trenuri, din care unul de benzină, unul de petrol rafinat şi altul de petrol distilat, cu un debit de 500 de tone pe oră fiecare şi 2 de păcură cu un debit de 150 tone fiecare. Se pot pompa în 5 vapoare deodată 4 produse diferite şi anume : benzină, petrol rafinat, petrol distilat, cu un debit de 160 tone pe oră fiecare şi păcură cu 100 tone pe oră.
Instalaţii pentru import
In afară de magazii şi hangare provizorii de lemn, portul nu are alte instalaţii pentru înlesnirea manipulaţiei mărfurilor de import. Lipsind macarale metalice, operaţiile de descărcare făcându-se cu macaralele vapoarelor şi cu braţele de hamali. Lipsesc asemeni antrepozitele.”
Citește și:
Ti-a placut articolul?
Adauga un comentariu
Nume:
Email:
Comentariu*: