#DobrogeaDigitală: Armenac Manissalian – un armean de poveste

 
Sâmbătă, 24 aprilie, de la ora 10.00, la sediul din str.Mercur nr. 2 din Constanța, Uniunea Armenilor din România - sucursala Constanța, va organiza un eveniment dedicat lui Armenac Manissalian.

Evenimentul va fi moderat de prof. Arșaluis Sarchizian Gurău și va cuprinde un scurt istoric despre viaţa și activitatea lui Armenac Manissalian, prezentat de actualul Președinte al Uniunii Armenilor din România, Sucursala Constanţa, Dr. Liviu Merdinian, un moment liric cu implicarea câtorva membri ai comunităţii, copii și adulţi, și dezvelirea portretului în creion a marelui filantrop, realizat de contemporanul ar$st plas$c, George Zgură. De asemenea, va fi inaugurată cu această ocazie și o placă memorială sub forma unei cărți din piatră, pe care vor fi gravate câteva cuvinte despre moștenirea culturală lăsata de această personalitate remarcabilă.

 
Personalitate a vieții interbelice românești, mare om de afaceri și filantrop, Manissalian a fost al doilea președinte al Uniunii Armenilor, iar în 1903 a pus piatra de temelie a celui mai frumos palat din Constanța, „o splendidă bijuterie arhitectonică”, distrus, din păcate, în timpul bombardamentelor din 1941.
 
Despre familia armeană Manissalian se ştie că a emigrat de la Constantinopol la Constanţa la începutul secolului XX, după evenimentele din Turcia împotriva armenilor. Era o familie foarte bogată, cu șase copii, Armenac fiind al doilea. Împreună cu fratele său mai mare, va fonda o societate de export cereale către Aus­tria şi Franţa.
 
Considerat un fel de „Schindler” al armenilor, Manissalian a salvat mii de armeni refugiați, a înființat la Bucureşti un spital cu 250 de paturi și un orfelinat pentru 200 de copii la Strunga.
 
Afacerile sale au fost falimentate în timpul crizei din 1928, când s-a văzut nevoit să renunțe la toate bunurile materiale. I-a rămâne doar satisfacția succesului fiicei sale, Lizette, ajunsă pianistă de succes.
 
Evenimentul din această sâmbătă va fi prezentat de dr.Liviu Merdinian, președinte UAR sucursala Constanța, de profesoarele Arșaluis Sarchisian Gurău și Madi Simion.
 
Din volumul I al seriei „Armeni de seamă din România”, semnată de regretatul publicist Simion Tavitian, am desprins câteva fragmente despre personalitatea memorabilă a lui Armenac Manissalian și moartea sa, la 59 de ani:
 
„Referindu-se la familia Manissalian, scriitorul Petre Vulcan, în cunoscutul volum intitulat «Album național al Dobrogei», editat la 21 aprilie 1906, scria: «Domnul Manissalian, ca şi frații domniei sale, se bucură în orașul nostru de multă simpatie şi s-a distins întotdeauna prin fapte filantropice, contribuind cu obolul lor la alinarea multor suferințe»". (...)
 
 Amărât şi profund dezamăgit, nefiind ajutat, în schimb lovit sub raport moral, Armenac Manissalian închide ochii la vârsta de 59 de ani, nu înainte de a se spovedi celor apropiaţi: «Fă un bine, dar aruncă-l în spate. Nu aştepta de la nimeni recunoştință şi mulțumire»...
Regina Maria a României trimite doamnei Mariette Manissalian o carte poștală înfățișând chipul ei și prin care familia regală prezintă condoleanțe la moartea lui Armenac Manissalian, primul preşedinte al Uniunii Armenilor din România.
Personalitatea lui Armenac Manissalian, faptele lui şi, în special, devotamentul, dăruirea pentru cauza naţiei sale, vor dăinui cât timp va exista comunitatea armeană pe pământul românesc. A fost un Mare Armean”.
 
Sursa foto: araratonline.ro
 
#citește mai departe în „Armeni de seamă din România”
#„Armeni de seamă din România”
#Autor Simion Tavitian

 
Dacă în urmă cu 123 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Citește și:

#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Părintele Avedis Mandalian rememorează o dată istorică în viața comunității armene din Constanța
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

1422
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

1285
Istoria Dobrogei - Bibliografie:  Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

1531
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

1156
#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

1263
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

970
#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

1138
#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

1147
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

1543
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

1711
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

1620
#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

1566
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

2274
#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

2279
#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

2087
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

1778
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

1896
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

2528
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

2506
#DobrogeaDigitală: „Populațiunea“ orașului Tulcea din anul 1879

#DobrogeaDigitală: „Populațiunea“ orașului Tulcea din anul 1879

2718