10 Mar, 2020 00:00
3405
„În urma unei epidemii de holeră ce nu-i ocolește familia, mor opt din frații săi. El însuși, atins de boală, scapă ca prin minune, după ce părinții lui își pierduseră orice speranță de supraviețuire. După terminarea cursurilor primare și secundare, Cristofi Cerchez se înscrie la Facultatea de Drumuri și Poduri, devenind inginer constructor. După terminarea facultății primește o bursă și plecă la Milano, unde studiază arhitectura și Belle-Arte. În timpul specializării în Italia, este avid să cunoască cât mai multe opere de artă. Columna Traiană îi stârnește curiozitatea, operă ce va sta la baza studierii și documentării sale asupra istoriei Daciei. A și scris o lucrare intitulată «Dacii», care se află în manuscris la Academia Română, în care face anumite descoperiri și ipoteze privitoare la Columnă și prima icoană creștină de pe aceasta.
După ce se întoarce acasă, peregrinează prin țară, vizitând mânăstiri și așezăminte bisericești, adună schițe documentare, mărturii ale creației tradiționale, așteptând prilejul să le pună în valoare în cadrul profesiunii pe care a îndrăgit-o.
În anul 1900 i se încredințează construirea laturii de sud și a turnului clopotniței Arhivelor Statului, turnul fiind inspirat de vechile edificii românești, lucrare terminată în 1916, dar demolată în 1984. Printre operele sale cele mai semnificative, concepute într-o viziune personală, cu elemente tradiționale românești putem nota: Vila Dr. Minovici (1910); Casa Zentler, str. Mântuleasa (1910-1911); Casa Candino, de pe Aleea Modrogan (1911); Casa Stanovici, din strada Remus nr. 6 (1912); Casa Mătăsaru, din str. Câmpia Turzii 12; Casa Parohială Sf. Apostol, a cărei arhitectură amintește de patina vechilor clădiri din București.
Este autorul proiectelor privind Maternitatea «Polizu» și a laboratoarelor Institutului Medico-Legal. În 1925, arhitectul Cerchez este premiat pentru proiectul Palatului Primăriei municipiului București. Lucrare care nu se realizează. Participă la refacerea Bisericii Mari din Vălenii de Munte, întocmește planurile pentru o nouă biserică, în locul vechiului lăcaș Popa Nan (ridicat în 1819 și mistuit de foc până-n temelii). Noua lucrare a fost terminată în 1918.
Superba vilă în stil maur a numismatului Mihail C. Șuțu, din Constanța, str. Zambaccian, a fost construită în 1899, după planurile arhitectului Cerchez.
La 4 iulie 1914, Cristofi Cerchez solicită Primăriei Constanța autorizație pentru construcția unei case cu subsol, sol și patru etaje, cu fața spre malul mării, iar fața dinspre oraș la strada Mării cu parter și etaj. Minunata construcție poate fi admirată în vecinătatea Vilei Șutu, vis-a-vis de biserica armeană.
Arhitectul Cerchez nu s-a sfiit să mărturisească: «România și Armenia mi-au dat forța creației».
Muzica îi devenise o a doua natură. Cânta la pian și compunea valsuri. Partitura valsului «Camelia» se află la Biblioteca Muzicală a Academiei Române.
Înainte de a muri a avut puterea să îngâne: «Plângeți voi patru pereți că de mine rămâneți...»”.
Ti-a placut articolul?
Adauga un comentariu
Nume:
Email:
Comentariu*: