#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Arhitectul Cristofi Cerchez - „România și Armenia mi-au dat forța creației”

Artist de prestigiu în arhitectură, reprezentant al curentului inițiat de I. Mincu, cel care a promovat folosirea formelor și a elementelor decorative tradiționale în arhitectura românească, Cristofi Cerchez (5 iulie 1872, Băneasa-Herăstrău, 1955) se trage dintr-o familie armenească, cu 16 copii, el fiind cel mai mare.
 

 
La împlinirea a 140 de ani de la nașterea sa, cu sprijinul nepoatei sale, dr. Simona Condurățeanu, care i-a pus la dispoziție istoricului de artă drd. Oana Marinache,
http://cristoficerchez.blogspot.com/ arhiva personală și după doi ani de cercetări în arhive, a demarat mai multe proiecte în amintirea arhitectului.
 
Proiectul „Pe urmele arh. Cristofi Cerchez prin București”, destinat adulților, dar și elevilor claselor I-IV, s-a concretizat cu lansarea monografiei „Cristofi Cerchez, un vechiu arhitect din București”, apărută în luna noiembrie 2012 la Editura ACS, cu finanțarea Uniunii Arhitecților din România, din taxa de timbru de arhitectură.
 
Publicistul Simion Tavitian i-a publicat biografia în primul volum al triadei „Armeni de seamă din România”.
 

„În urma unei epidemii de holeră ce nu-i ocolește familia, mor opt din frații săi. El însuși, atins de boală, scapă ca prin minune, după ce părinții lui își pierduseră orice speranță de supraviețuire. După terminarea cursurilor primare și secundare, Cristofi Cerchez se înscrie la Facultatea de Drumuri și Poduri, devenind inginer constructor. După terminarea facultății primește o bursă și plecă la Milano, unde studiază arhitectura și Belle-Arte. În timpul specializării în Italia, este avid să cunoască cât mai multe opere de artă. Columna Traiană îi stârnește curiozitatea, operă ce va sta la baza studierii și documentării sale asupra istoriei Daciei. A și scris o lucrare intitulată «Dacii», care se află în manuscris la Academia Română, în care face anumite descoperiri și ipoteze privitoare la Columnă și prima icoană creștină de pe aceasta.
 
După ce se întoarce acasă, peregrinează prin țară, vizitând mânăstiri și așezăminte bisericești, adună schițe documentare, mărturii ale creației tradiționale, așteptând prilejul să le pună în valoare în cadrul profesiunii pe care a îndrăgit-o.

                                                          

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF!

 

În anul 1900 i se încredințează construirea laturii de sud și a turnului clopotniței Arhivelor Statului, turnul fiind inspirat de vechile edificii românești, lucrare terminată în 1916, dar demolată în 1984. Printre operele sale cele mai semnificative, concepute într-o viziune personală, cu elemente tradiționale românești putem nota: Vila Dr. Minovici (1910); Casa Zentler, str. Mântuleasa (1910-1911); Casa Candino, de pe Aleea Modrogan (1911); Casa Stanovici, din strada Remus nr. 6 (1912); Casa Mătăsaru, din str. Câmpia Turzii 12; Casa Parohială Sf. Apostol, a cărei arhitectură amintește de patina vechilor clădiri din București.
 
Este autorul proiectelor privind Maternitatea «Polizu» și a laboratoarelor Institutului Medico-Legal.  În 1925, arhitectul Cerchez este premiat pentru proiectul Palatului Primăriei municipiului București. Lucrare care nu se realizează. Participă la refacerea Bisericii Mari din Vălenii de Munte, întocmește planurile pentru o nouă biserică, în locul vechiului lăcaș Popa Nan (ridicat în 1819 și mistuit de foc până-n temelii). Noua lucrare a fost terminată în 1918.
 
Superba vilă în stil maur a numismatului Mihail C. Șuțu, din Constanța, str. Zambaccian, a fost construită în 1899, după planurile arhitectului Cerchez.
 
La 4 iulie 1914, Cristofi Cerchez solicită Primăriei Constanța autorizație pentru construcția unei case cu subsol, sol și patru etaje, cu fața spre malul mării, iar fața dinspre oraș la strada Mării cu parter și etaj. Minunata construcție poate fi admirată în vecinătatea Vilei Șutu, vis-a-vis de biserica armeană.
 
Arhitectul Cerchez nu s-a sfiit să mărturisească: «România și Armenia mi-au dat forța creației».
Muzica îi devenise o a doua natură. Cânta la pian și compunea valsuri. Partitura valsului «Camelia» se află la Biblioteca Muzicală a Academiei Române.
Înainte de a muri a avut puterea să îngâne: «Plângeți voi patru pereți că de mine rămâneți...»”.

 
#citește mai departe în „Armeni de seamă din România”
#„Armeni de seamă din România”
#Autor Simion Tavitian
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Sursa foto: „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian
 
Citește și:
 
#DobrogeaDigitală „Armeni sub cupola Academiei Române“, de Simion Tavitian, de astăzi în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța

#citeșteDobrogea „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: „Renumitul Magnet-Pașa din România” a refuzat să devină membru al Academiei Române
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

690
#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

666
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

865
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

1046
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

1576
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

1636
#DobrogeaDigitală: „Populațiunea“ orașului Tulcea din anul 1879

#DobrogeaDigitală: „Populațiunea“ orașului Tulcea din anul 1879

1878
#citeșteDobrogea: Colonelul Anton Barbieri, un comandant italian pentru flota statului român

#citeșteDobrogea: Colonelul Anton Barbieri, un comandant italian pentru flota statului român

1687
#DobrogeaDigitală: Producția de lână din Dobrogea anului 1879 - „Lâna e aceea ce interesează direct pe Europa“

#DobrogeaDigitală: Producția de lână din Dobrogea anului 1879 - „Lâna e aceea ce interesează direct pe Europa“

1613
#DobrogeaDigitală: Grânele cultivate în Dobrogea anului 1879 - „Nu există isul maşinelor agricole“

#DobrogeaDigitală: Grânele cultivate în Dobrogea anului 1879 - „Nu există isul maşinelor agricole“

1491
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Laerțiu (sec. III) - „Viețile, doctrinele și cugetările filozofilor vestiți”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Laerțiu (sec. III) - „Viețile, doctrinele și cugetările filozofilor vestiți”

1982
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Origene (sec. II-III) - „Împotriva lui Celsus”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Origene (sec. II-III) - „Împotriva lui Celsus”

2363
#citeșteDobrogea: Norme de serviciu existente în cadrul comunei urbane Constanța în anul 1941

#citeșteDobrogea: Norme de serviciu existente în cadrul comunei urbane Constanța în anul 1941

2557
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodian (sec. II-III) - „Istoria împăraților de după Marcus, în opt cărți”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodian (sec. II-III) - „Istoria împăraților de după Marcus, în opt cărți”

2866
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Cassius (sec. II-III) - „Istoria romană”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Cassius (sec. II-III) - „Istoria romană”

2824
#DobrogeaDigitală: „Pescuirile“ din Dobrogea anului 1879 - „Lacul Razim este cel mai important din acestea“

#DobrogeaDigitală: „Pescuirile“ din Dobrogea anului 1879 - „Lacul Razim este cel mai important din acestea“

2576
#DobrogeaDigitală: „Salinele și carierele“ Dobrogei din anul 1879 - „Cele mai importante sunt acelea din împrejurimile Tulcei și Măcinului“

#DobrogeaDigitală: „Salinele și carierele“ Dobrogei din anul 1879 - „Cele mai importante sunt acelea din împrejurimile Tulcei și Măcinului“

2543
#DobrogeaDigitală: Pădurile Dobrogei din anul 1879 - „Bogăția forestieră a Dobrogei este încă mare“

#DobrogeaDigitală: Pădurile Dobrogei din anul 1879 - „Bogăția forestieră a Dobrogei este încă mare“

2697
#citeșteDobrogea: Anul 1937 în cadrul Seminarului  Musulman din Medgidia

#citeșteDobrogea: Anul 1937 în cadrul Seminarului Musulman din Medgidia

2816
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Filostrat (sec. II-III) - „Viața lui Apollonios din Tanya”, „Heroicos”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Filostrat (sec. II-III) - „Viața lui Apollonios din Tanya”, „Heroicos”

3474