#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Bergi Diradurian, unul dintre fondatorii Teatrului Dramatic Constanța


Pentru publicistul Simion Tavitian, biografia lui Bergi Diradurian, unul dintre cei care au contribuit la înființarea primei echipe de teatru permanent, a constituit un important resort de a fi cuprinsă în primul volum al triadei „Armeni de seamă din România”. 
 

 
 

„S-a născut la 11 martie 1927, în orașul Constanța, tatăl Levon, mama Orjen, născută Marcarian. Este absolvent al Liceului «Mircea cel Bătrân». De asemenea, a urmat trei ani Facultatea de Drept din București.
 
Alături de pasionații animatori ai vieții culturale tomitane: Jean Ionescu, Romeo Profit, Toto Boiagian, Nazaret Bagdasarian ș.a., a avut o contribuție de seamă la înființarea primei echipe de teatru permanent, cu spectacole prezentate în fiecare joi, sâmbătă și duminică. Aceste manifestări culturale, având în repertoriu piese din dramaturgia universală și clasică românească, s-au derulat pe parcursul anilor 1947-1950.
 
Inițiativa curajoasă și lăudabilă a avut ca scop sensibilizarea autorităților locale, în vederea înființării unui teatru de stat.
Succesele înregistrate ca și numerosul public prezent la acest atelier de creație a condus, în final, în 1951, la înființarea Teatrului Dramatic Constanța.
 
În cadrul Atelierului, Bergi Diradurian a fost secretar și actor. Între anii 1958-1964, activează ca actor, scenograf și asistent artistic de regie la Teatrul Dramatic Constanța. O perioadă îi vom întâlni numele și pe afișele Teatrului de stradă al Marinei Militare.
 
A jucat în numeroase piese precum «Cum vă place», de William Shakespeare, regia Val. Mugur; " Trei surori", de A.P. Cehov, "D-ale Carnavalului", de I.L. Caragiale; "Don Carlos", de Friedrich Schiller și altele. A jucat și în spectacole în care a deținut roluri de mică întindere, realizând personaje ce trebuiau să atragă atenția prin aerul de «om greu» (de pildă: Comandantul navei-amiral «Sfârșitul escadrei») sau Președintele Clubului («Centrul înaintaș a murit în zori»).
 
«Bergi (Bebe) Diradurian, constănțean de loc, un actor cu zâmbet permanent, masiv, impunător, căruia toți îi spuneau «Baronul» - scriu în volumul «Thalia Ex Ponto, la cumpăna de mileniu», Georgeta Mărtoiu și Anaid Tavitian».
 
A fost asistent artistic de regie la piesele: «Rădăcini Adânci», de James Gow și A.D'usseau; «Vă caută un inspector de Poliție» de J.B. Prieslloy; «Marele Fluviu își adună apele» de Dan Tărchilă; «Celebrul 702» de Al. Mirodan; «Fântâna Turmelor» de Lope de Vega; «Papa de lustruiește», de Spiros Melos; «Faraonii» de Alexei Kelimieț; «Febra» de Horia Lovinescu; «Salonul 42» de Serghei Alieșin; «Centrul înaintaș a murit în zori» de Augustin Cuzzani; «Siciliana» de Aurel Baranga; «Scrisori de dragoste» de Virgil Stoenescu.

 

                                        DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF


 
Pentru Bergi Diradurian, asistența artistică de regie a constituit un preludiu fericit pentru regia de platou. Cu calmul său extraordinar, spiritul său de ordine și cu totală dragoste și dăruire a lucrat în Televiziunea națională din 1964, până la pensionare, în 1987. A fost distins cu Medalii aniversare.
 
În 1958 s-a căsătorit cu ing. Sonia Marcarian, o distinsă publicistă și om de mare noblețe sufletească. A lucrat din 1958 la ziarul «România liberă», ca redactor, iar din 1958 corespondent regional la aceeași publicație.
Din 1964 îndeplinește funcția de șef de secție la săptămânalul de profil «Agricultura socialistă»; din 1980 este redactor șef la revista «Agricultura».
 
Articolele și reportajele scrise de Sonia Marcarian erau apreciate și gustate de cei cărora le erau adresate. Bergi Diradurian a încetat din viață în anul 1996, la vârsta de 67 de ani”. 
 
#citește mai departe în „Armeni de seamă din România”
#„Armeni de seamă din România”
#Autor Simion Tavitian
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“. 

DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Sursa foto: „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian
 
Citește și:
 
#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Varujan Cozîghian, personalitate de marcă a vieții muzicale românești

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

281
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

702
#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

1660
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

1476
Istoria Dobrogei - Bibliografie:  Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

1612
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

1182
#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

1270
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

976
#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

1146
#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

1153
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

1551
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

1720
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

1626
#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

1570
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

2282
#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

2285
#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

2094
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

1782
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

1900
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

2534