#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Bergi Diradurian, unul dintre fondatorii Teatrului Dramatic Constanța

„S-a născut la 11 martie 1927, în orașul Constanța, tatăl Levon, mama Orjen, născută Marcarian. Este absolvent al Liceului «Mircea cel Bătrân». De asemenea, a urmat trei ani Facultatea de Drept din București.
 
Alături de pasionații animatori ai vieții culturale tomitane: Jean Ionescu, Romeo Profit, Toto Boiagian, Nazaret Bagdasarian ș.a., a avut o contribuție de seamă la înființarea primei echipe de teatru permanent, cu spectacole prezentate în fiecare joi, sâmbătă și duminică. Aceste manifestări culturale, având în repertoriu piese din dramaturgia universală și clasică românească, s-au derulat pe parcursul anilor 1947-1950.
 
Inițiativa curajoasă și lăudabilă a avut ca scop sensibilizarea autorităților locale, în vederea înființării unui teatru de stat.
Succesele înregistrate ca și numerosul public prezent la acest atelier de creație a condus, în final, în 1951, la înființarea Teatrului Dramatic Constanța.
 
În cadrul Atelierului, Bergi Diradurian a fost secretar și actor. Între anii 1958-1964, activează ca actor, scenograf și asistent artistic de regie la Teatrul Dramatic Constanța. O perioadă îi vom întâlni numele și pe afișele Teatrului de stradă al Marinei Militare.
 
A jucat în numeroase piese precum «Cum vă place», de William Shakespeare, regia Val. Mugur; " Trei surori", de A.P. Cehov, "D-ale Carnavalului", de I.L. Caragiale; "Don Carlos", de Friedrich Schiller și altele. A jucat și în spectacole în care a deținut roluri de mică întindere, realizând personaje ce trebuiau să atragă atenția prin aerul de «om greu» (de pildă: Comandantul navei-amiral «Sfârșitul escadrei») sau Președintele Clubului («Centrul înaintaș a murit în zori»).
 
«Bergi (Bebe) Diradurian, constănțean de loc, un actor cu zâmbet permanent, masiv, impunător, căruia toți îi spuneau «Baronul» - scriu în volumul «Thalia Ex Ponto, la cumpăna de mileniu», Georgeta Mărtoiu și Anaid Tavitian».
 
A fost asistent artistic de regie la piesele: «Rădăcini Adânci», de James Gow și A.D'usseau; «Vă caută un inspector de Poliție» de J.B. Prieslloy; «Marele Fluviu își adună apele» de Dan Tărchilă; «Celebrul 702» de Al. Mirodan; «Fântâna Turmelor» de Lope de Vega; «Papa de lustruiește», de Spiros Melos; «Faraonii» de Alexei Kelimieț; «Febra» de Horia Lovinescu; «Salonul 42» de Serghei Alieșin; «Centrul înaintaș a murit în zori» de Augustin Cuzzani; «Siciliana» de Aurel Baranga; «Scrisori de dragoste» de Virgil Stoenescu.

                                        DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF

Pentru Bergi Diradurian, asistența artistică de regie a constituit un preludiu fericit pentru regia de platou. Cu calmul său extraordinar, spiritul său de ordine și cu totală dragoste și dăruire a lucrat în Televiziunea națională din 1964, până la pensionare, în 1987. A fost distins cu Medalii aniversare.
 
În 1958 s-a căsătorit cu ing. Sonia Marcarian, o distinsă publicistă și om de mare noblețe sufletească. A lucrat din 1958 la ziarul «România liberă», ca redactor, iar din 1958 corespondent regional la aceeași publicație.
Din 1964 îndeplinește funcția de șef de secție la săptămânalul de profil «Agricultura socialistă»; din 1980 este redactor șef la revista «Agricultura».
 
Articolele și reportajele scrise de Sonia Marcarian erau apreciate și gustate de cei cărora le erau adresate. Bergi Diradurian a încetat din viață în anul 1996, la vârsta de 67 de ani”.