#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Profesorul cernavodean Ion Balasanian, chimist de prestigiu al cercetării românești


În urmă cu șapte ani, Uniunea Armenilor din România îl sărbătorea pe cel a cărui biografie o prezentăm astăzi, așa cum ne-a fost oferită de publicistul Simion Tavitian în primul volum al triadei Armeni de seamă din România”.





Seara culturală armenească la care facem referire a avut ca punct culminant înmânarea de către președintele Uniunii Armenilor din România, Varujan Vosganian, a unui premiu de onoare prof. univ. dr. ing. Ion Balasanian, pentru întreaga sa activitate culturală.
 

„Ion Balasanian s-a născut la Cernavoda, județul Constanța, la 14 octombrie 1942. După absolvirea Liceului teoretic „Anghel Saligny" din orașul natal, urmează̆ Institutul politehnic „Gh. Asachi" din Iași, Facultatea de Chimie Industrială, specializarea Tehnologia substanțelor anorganice. Obține titlul de lector în științe tehnice cu teza: „Descrierea matematică a oxidării catalitice a bioxidului de sulf".

 

După obținerea diplomei, în anul 1965, parcurge, prin concurs, toate gradele didactice universitare, de la asistent, șef de lucrări, conferențiar, iar din 1992 profesor. Este membru al Societății Române a Inginerilor Chimiști, al Societății Chimiștilor și Societății de Cataliză din România.


Din 1990, este membru în Consiliul Facultății de Chimie Industrială, din 1992 membru în senatul Universității Tehnice „Gh. Asachi".


În perioada 1992-1996 este prorector al Universității Tehnice din Iași, iar din 1996-2000 decan al Facultății de Chimie Industrială. A fost președintele Comitetului de organizare a Conferinței Jubiliare 85 de ani de învățământ de inginerie chimică la lași".


Predă disciplinele: tehnologia catalizatorilor pentru industria anorganică; caracterizarea și testarea catalizatorilor; termotehnică și cuptoare în industria materialelor de construcții; protecția anticorozivă pasivă.
Este autor și coautor a peste 70 de lucrări științifice, cursuri și îndrumare universitare, dintre care menționăm: Tehnologia compușilor cu sulf şi fosfor", 1974; Tehnologia compușilor cu sulf', 1984; "Elaborarea şi caracterizarea catalizatorilor", 1987; "Tehnologia chimică anorganică", 1992; "Ingineria proceselor chimice", 1999; "Coroziune. Protecție anticorosivă activă şi pasivă. Tehnologii electrochimice ", 2000.


DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF!

 

Prof. Balasanian a realizat 39 contracte de cercetare, deţine 20 brevete de cercetare științifică̆. Participă la al 44-lea Salon Mondial de Inventică, Cercetare şi Inovare Industrială "EUREKA '95" care a avut loc la Bruxelles în noiembrie 1995, unde obține o medalie de aur şi două de bronz. La al III-lea Salon Internațional al invențiilor, cercetării şi transferului de tehnologie "INVENTICA '96", care s-a desfășurat la Iaşi, în octombrie 1996, obține o medalie de aur şi una de bronz.


Domeniile prioritare de cercetare asupra cărora s-a aplecat prof. Balasanian sunt: tehnologia acidului sulfuric, tehnologia catalizatorilor pentru industria anorganică, modelarea şi optimizarea proceselor şi reactoarelor catalitice, folosirea calculatoarelor în ingineria chimică. Personalitate științifică de înaltă̆ probitate etică şi profesională, din anul1990 conduce lucrări de doctorate științifice în specialitatea Tehnologia chimică anorganică.


Are 62 de articole publicate în reviste de specialitate, 31 de lucrări inserate în volume consacrate unor manifestări științifice naționale şi internaționale, peste 40 de lucrări științifice comunicate. Este căsătorit cu Cornelia-Camelia Balasanian. Au un fiu, Mircea Ovanez Balasanian, născut la 18 decembrie 1970, la Iaşi, licenţiat al Facultății de Medicină şi Farmacie laşi, medic cardiolog şi asistent universitar la Clinica de cardiologie din localitate. Au un copil care poartă, cu mândrie, numele de Ovanez“.



#citește mai departe în „Armeni de seamă din România
#„Armeni de seamă din România”
#Autor Simion Tavitian


Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.


DREPTURI DE AUTOR


a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.


b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.


Sursa foto: www.araratonline.com


Citește și:

#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: „Aram Agop reprezintă istoria vie, nescrisă, a unui secol zbuciumat”

#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Universitarul Maricel Agop - „Eu cred că spontaneitatea este specifică unei gene armenești”

#DobrogeaDigitală: Simion Tavitian, profesionalism, pasiune şi bucurie de viaţă

 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

802
#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

901
#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

974
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

1173
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

1258
#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

1952
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

1526
Istoria Dobrogei - Bibliografie:  Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

1653
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

1210
#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

1301
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

1001
#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

1163
#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

1172
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

1566
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

1751
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

1638
#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

1590
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

2301
#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

2302
#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

2104