#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Savantul și profesorul Aram Frenkian, 122 de ani de la naștere


Savant de talie excepțională, un elenist de primă mărime, specialist deopotrivă în filosofie orientală, în general, şi în sanscrită, în filosofia teoretică greacă, unul dintre marii specialiști în matematica antică, asiro-babiloniană, Aram Frenkian își găsește un loc de onoare în primul volum al triadei „Armeni de seamă din România”, 
publicistul Simion Tavitian oferind cititorului șansa redescoperirii unui reprezentant de frunte al științei românești.

„Născut la 20 martie 1898la Constanța, Aram Frenkian a urmat studiile medii în București, Ia Liceul «Gheorghe Lazăr», distingându-se de pe atunci prin înclinații deosebite spre matematică şi filosofie. Pregătind singur limbile elenă şi latină, urmează între 1923-1926 cursurile universitare.
După obținerea licenței pleacă la Paris, unde studiază timp de doi ani filosofia, la Sorbona şi l'Ecole des Hautes Etudes. Pe lângă filosofie, în preocupările sale se înscriu limbile clasice şi orientale, printre care sanscrita. Acestea 1-au ajutat în formarea unui orizont istoric larg, a unei perspective istorice comparative în activitatea de traducător şi comentator, începută în jurul anilor 1930.
Întors în țară, în 1931, obține doctoratul în litere şi filosofie cu teza «Cosmologia lui Heraclit din Efez», notată cu «Magna cum laude.
Cariera universitară o începe în anul 1937 ca asistent de limba elină. În 1945 este numit conferențiar la Facultatea de filologie clasică a aceleiași Universități. Rodul muncii sale universitare s-a materializat în Cursul de istorie a literaturii eline din perioada clasică, sec. V, IV, în care sunt analizate cu competență şi profunzime cauzele economice, sociale şi politice care au stat la baza capodoperelor eline.

 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF

 

A fost membru al Societății de științe istorice şi filologice din România, la secţia de studii orientale şi vicepreședinte al Societății de studii clasice. În anul 1964 este numit șeful sectorului de istorie la Institutul de logică din București.
În toată această perioadă, Aram Frenkian a clădit o operă întinsă şi de valoare fundamentală pentru filologia şi filosofia clasică.
Spațiul spiritual din Orient şi Occident a constituit o minunată ocazie pentru completarea culturii sale, reușind să se mențină, ca specialist, la un nivel elevat. El n-a aparținut unei singure culturi, reușind, datorită vocației sale în învățarea limbilor, să-şi îmbogățească neîntrerupt cunoștințele, aprofundând culturile egipteană, sanscrită sau iraniană. A fost înzestrat cu o inteligență vastă, susținută de un nesecat interes pentru cele mai diverse domenii ale filosofiei şi științei.
Prin tot ceea ce a scris, fie că e vorba de lumea homerică, de Heraclit ori Aristotel, de tragicii sau scepticii greci, fie că s-a aplecat asupra unor teme din filosofia indiană, a relevat sensuri noi. Homer şi filosofia presocratică al} fost, în general, domeniile care i-au atras în mod deosebit atenția. Încă din anul 1933 a întreprins publicarea unor studii de filosofie presocratică, prin care reușește să precizeze în amănunt ideile acestor doi mari filosofi. (...)
În plină activitate creatoare, pregătind o lucrare asupra școlii peripatetice şi susținând ca în cadrul Centrului de logică să se întreprindă traduceri şi comentarii din Aristotel, Alexandre d' Apbrodisias, Ammonius Simplicius, moare la 10 noiembrie 1964, la Bucureşti, în urma unui atac de inimă acela care mai bine de trei decenii a scris despre suferința umanului, reprezentant de frunte al științei, savantul şi profesorul Aram Frenkian”.

 
#citește mai departe în „Armeni de seamă din România”
#„Armeni de seamă din România”
#Autor Simion Tavitian

 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
 
DREPTURI DE AUTOR
 

a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.

 
Citește și:

#citeşteDobrogea In Memoriam Aram Frenkian, la 55 de ani de la dispariţie. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

#Dobrogeaetnică Repere și somități. Între filozofie și matematică - Aram Frenkian, vorbitor de sanscrită, născut la Constanța

 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

651
#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

633
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

833
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

1031
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

1563
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

1623
#DobrogeaDigitală: „Populațiunea“ orașului Tulcea din anul 1879

#DobrogeaDigitală: „Populațiunea“ orașului Tulcea din anul 1879

1860
#citeșteDobrogea: Colonelul Anton Barbieri, un comandant italian pentru flota statului român

#citeșteDobrogea: Colonelul Anton Barbieri, un comandant italian pentru flota statului român

1674
#DobrogeaDigitală: Producția de lână din Dobrogea anului 1879 - „Lâna e aceea ce interesează direct pe Europa“

#DobrogeaDigitală: Producția de lână din Dobrogea anului 1879 - „Lâna e aceea ce interesează direct pe Europa“

1600
#DobrogeaDigitală: Grânele cultivate în Dobrogea anului 1879 - „Nu există isul maşinelor agricole“

#DobrogeaDigitală: Grânele cultivate în Dobrogea anului 1879 - „Nu există isul maşinelor agricole“

1478
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Laerțiu (sec. III) - „Viețile, doctrinele și cugetările filozofilor vestiți”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Laerțiu (sec. III) - „Viețile, doctrinele și cugetările filozofilor vestiți”

1969
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Origene (sec. II-III) - „Împotriva lui Celsus”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Origene (sec. II-III) - „Împotriva lui Celsus”

2349
#citeșteDobrogea: Norme de serviciu existente în cadrul comunei urbane Constanța în anul 1941

#citeșteDobrogea: Norme de serviciu existente în cadrul comunei urbane Constanța în anul 1941

2544
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodian (sec. II-III) - „Istoria împăraților de după Marcus, în opt cărți”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodian (sec. II-III) - „Istoria împăraților de după Marcus, în opt cărți”

2853
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Cassius (sec. II-III) - „Istoria romană”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Cassius (sec. II-III) - „Istoria romană”

2810
#DobrogeaDigitală: „Pescuirile“ din Dobrogea anului 1879 - „Lacul Razim este cel mai important din acestea“

#DobrogeaDigitală: „Pescuirile“ din Dobrogea anului 1879 - „Lacul Razim este cel mai important din acestea“

2563
#DobrogeaDigitală: „Salinele și carierele“ Dobrogei din anul 1879 - „Cele mai importante sunt acelea din împrejurimile Tulcei și Măcinului“

#DobrogeaDigitală: „Salinele și carierele“ Dobrogei din anul 1879 - „Cele mai importante sunt acelea din împrejurimile Tulcei și Măcinului“

2530
#DobrogeaDigitală: Pădurile Dobrogei din anul 1879 - „Bogăția forestieră a Dobrogei este încă mare“

#DobrogeaDigitală: Pădurile Dobrogei din anul 1879 - „Bogăția forestieră a Dobrogei este încă mare“

2684
#citeșteDobrogea: Anul 1937 în cadrul Seminarului  Musulman din Medgidia

#citeșteDobrogea: Anul 1937 în cadrul Seminarului Musulman din Medgidia

2803
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Filostrat (sec. II-III) - „Viața lui Apollonios din Tanya”, „Heroicos”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Filostrat (sec. II-III) - „Viața lui Apollonios din Tanya”, „Heroicos”

3460