#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Universitarul Maricel Agop - „Eu cred că spontaneitatea este specifică unei gene armenești”


Biografia asupra căreia ne-am oprit astăzi, din cuprinsul primului volum al triadei „Armeni de seamă din România”
https://www.ziuaconstanta.ro/fondul-documentar-dobrogea-de-ieri-si-de-azi/articol/armeni-de-seama-din-romania-volumul-i-de-simion-tavitian-2659.html


alcătuită de publicistul Simion Tavitian, este cea a președintelui sucursalei Iași a Uniunii Armenilor din România, cel care, anul trecut, a devenit membru corespondent al Academiei Oamenilor de Știință din România.





Prof. univ. dr. Maricel Agop este un cunoscut cadru didactic de la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași, care a reușit printr-un model pedagogic jovial să atragă simpatia studenților, ajutându-i să devină fizicieni celebri. A predat disciplinele: „Fizică generală”, „Reactori nucleari”, „Surse neconvenționale de energie” și „Fizica plasmei”. În prezent, la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” Iași predă doar disciplina de „Fizică generală”, în timp ce la Școala Doctorală a Universității „Vasile Alecsandri” din Bacău, în calitate de profesor asociat, predă, din anul 2013 și până în prezent, disciplina „Modelare matematică și principii privind simularea numerică”.


Iată cum îl găsim prezentat de compatriotul său Simion Tavitian, în anul 2006:
 

„S-a născut la 9 septembrie 1955, în orașul Bacău. După absolvirea Liceului teoretic «G. Bacovia» urmează Facultatea de Fizică a Universității «Al. I. Cuza» din Iași, Secția Fizica corpului solid. Obține «Diplomă de Merit» și este șef de promoție. În perioada 1980-1983 lucrează la Institutul de Cercetări Nucleare Pitești, iar din 1983-1986 la Laboratorul de inventică, filiala Iași a Academiei Române. Din 1987 lucrează la Catedra de Fizică a Universității Tehnice «Gh. Asachi» Iași. În prezent conferențiar doctor la aceeași Universitate. (...)

 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF!

 

Într-o convorbire realizată de Mihai Stepan Cazazian și publicată în «Ararat», nr. 72, fizicianul Agop Maricel spunea: «La întrebarea dvs. din ce am realizat cât se datorează lui Maricel și cât lui Agop? vă răspund; cam 90% este Agop. Probabil Maricel, după mine, indică mai mult muzicalitate, iar fizica are și ea muzicalitatea ei. În privința procentajului de 90 la sută acordat influenței armenești nu este conjuncturală? Nici vorbă. Eu cred că spontaneitatea este specifică unei gene armenești pe care am preluat-o de la bunicul meu Avedic Bedrosian Agop, născut în Armenia, la Ecimiadzin, și care a venit în România în 1916. Cred că de la el, care a trăit 104 ani și s-a stins la Bacău, am împrumutat multe lucruri bune.


În privința preocupărilor actuale dincolo de activitatea de la catedră, am reușit să realizez un colectiv de cercetare cu care zilnic studiem, analizăm și discutăm până seara târziu problemele noastre. Ceea ce studiez eu acum este, dacă vreți, conștiința particolelor elementare, care este legată de transmiterea informațiilor la nivelul genetic. Această problemă este în momentul de fată pur teoretică, dar ea poate avea multiple aplicații în viitor. Efecte din teoria particolelor elementare pot fi explicate prin acest model unitar. Pe de altă parte au loc implicații la nivelul transmiterii codului genetic. Ceea ce-i lipsește fizicii actuale este tranziția de la viu la neviu, care
se poate realiza prin intermediul energiei informaționale".



#citește mai departe în „Armeni de seamă din România
#„Armeni de seamă din România”
#Autor Simion Tavitian


Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.


DREPTURI DE AUTOR

a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.

b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.


Sursa foto: www.araratonline.com


Citește și:

#DobrogeaDigitală „Armeni sub cupola Academiei Române“, de Simion Tavitian, de astăzi în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța

#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Arșavir Acterian, poreclit „martorul secolului”, prietenul celor mai importanți intelectuali ai României


#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Criticul literar Valeriu Râpeanu, despre pilduitoarea putere morală a lui Haig Acterian


 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

558
#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

839
#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

903
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

1169
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

1255
#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

1947
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

1524
Istoria Dobrogei - Bibliografie:  Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

1647
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

1208
#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

1299
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

999
#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

1161
#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

1170
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

1565
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

1750
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

1637
#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

1589
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

2299
#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

2301
#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

2103