#DobrogeaDigitală - „Armeni sub cupola Academiei Române”, de Simion Tavitian: Mihai Eminescu, despre marele filosof Vasile Conta - „Are talentul de a expune foarte clar materiile cele mai grele”


Vasile Conta, Mihai Eminescu şi Ion Creangă rămân figurile cele mai mari pe care Iaşiul le-a dat la sfârşitul secolului al XIX-lea. Și cu toate că Vasile Conta nu a fost membru al Academiei Române, publicistul Simion Tavitian i-a acordat un spaţiu amplu în volumul „Armeni sub cupola Academiei Române” la finalul biografiei omului politic Petre Missir, personalitate de prestigiu a intelectualităţii ieşene de la sfârşitul secolului al XIX-lea, alături de Vasile Conta fiind membri ai societăţii „Junimea”.
 

 

„Dintre membrii Societăţii «Junimea» au făcut parte şi alte personalităţi româneşti de etnie armeană, şi anume filosoful Vasile Conta, juristul Grigore Buicliu, generalul Mihail Cerchez. «Prezentarea de armeni în viaţa românească, scria istoricul H.D.Siruni în revista «Ani», 1936, nu urmăreşte să-i despartă de istoria naţiunii care i-a adoptat şi nici să-i lege direct de manifestările culturii armene. Scopul nostru este acela de a sublinia o dată mai mult ataşamentul pe care l-a arătat elementul armean faţă de pământul care i-a acordat ospitalitate, cu secole în urmă, identificându-se cu sufletul şi idealurile poporului băştinaş şi asimilându-se complet cu el».
 
Vasile Conta s-a născut la 15 noiembrie 1845 în Cabul (Basarabia). (...)
În perioada 1869-1872 studiază la Institutul de Comerţ din Anvers şi la Facultatea de Drept a Universităţii din Bruxelles. În 1872 primeşte
titlul de doctor în drept al Universităţii din Bruxelles. În acelaşi an ocupă, prin concurs, postul de profesor la Catedra de Drept Civil a Facultăţii de Drept de la Universitatea din Iaşi. (...)

 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF


 

Prelegerile lui Conta erau competent făcute, expuse în mod admirabil, încât societatea „Junimea" câştigase în persoana marelui filosof un publicist fecund şi un conferenţiar gustat de public. Teoria fatalismului entuziasmase pe Eminescu, care asistase în acea seară la şedinţa Junimii. Poetul a rugat pe Conta să-i citească urmarea, căci dorea să cunoască sfârşitul sistemului de cugetare al marelui
filosof. Conta invită pe Eminescu acasă la dânsul, citindu-i întreg studiul. „Aseară -  scrie Eminescu într-o scrisoare adresată Veronicăi Micle - am fost la d-l Conta, distinsul profesor la Universitate, care a avut bunătatea să-mi citească sfârşitul studiului său, al cărui început s-a dat lectura în «Junimea». Cele câteva ceasuri au trecut uşor, acompaniate în pauzele scurte pe cari le făcea d-l Conta, de tictacul ceasornicului şi de o tăcere mormântală
în care gândul meu părea înaripat spre alte lumi”.
 
Activitatea lui Vasile Conta la «Junimea» n-a fost numai una de publicist, ci şi de conferenţiar. O parte din dările de seamă asupra conferinţelor ţinute de membrii Societăţii «Junimea» le făcea Eminescu în Curierul de Iaşi. Iată cum anunţa poetul o prelegere a lui Conta: «D-l Conta ca scriitor - relata Eminescu în Curierul de laşi, 11 februarie 1877, nr. 15 - e din numărul acelor puţini, cari nu reproduc numai idei nerumegate din cărţi străine, ci gândesc mai cu seamă singuri; apoi d-sa mai are talentul de a expune foarte clar materiile cele mai grele, fără ca prin această limpezime obiectul să piardă ceva din însemnătatea sa.
Aceste două calităţi rare pretutindeni, dar şi mai rare în ţara noastră, ne îndreptăţesc a crede că prelegerea sa va fi îndestul de interesantă».
 
Moare (Vasile Conta – n.r.), în vârstă de 37 de ani (21 aprilie 1882). Înmormântarea s-a făcut la Cimitirul Eternităţii din Iaşi, la 25 aprilie 1882”.

 
#citeşte mai departe în „Armeni sub cupola Academiei Române”
# „Armeni sub cupola Academiei Române”
#Autor Simion Tavitian
 
Dacă în urmă cu 122 de ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 

DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
Citeşte şi:
 
#DobrogeaDigitală - „Armeni sub cupola Academiei Române“, de Simion Tavitian: Destinul savantei Ana Aslan, prima doamnă a medicinei româneşti. A declarat greva foamei, pentru a-şi îndupleca mama

#DobrogeaDigitală - „Armeni sub cupola Academiei Române”, de Simion Tavitian: Condiţii grele de afirmare pentru părintele neurochirurgiei româneşti, Dumitru Bagdasar

#DobrogeaDigitală - „Armeni sub cupola Academiei Române”, de Simion Tavitian: Opera filosofului şi omului de cultură Nicolae Bagdasar

#DobrogeaDigitală - „Armeni sub cupola Academiei Române”, de Simion Tavitian: Spiru Haret, cel dintâi astronom român

#DobrogeaDigitală - „Armeni sub cupola Academiei Române”, de Simion Tavitian: Groaza de a fi văzut mort a primului mare critic modern al literaturii române, Garabet Ibrăileanu

#DobrogeaDigitală - „Armeni sub cupola Academiei Române”, de Simion Tavitian: Întâlniri fatidice. Licenţiat în Drept, Mihail Jora devine continuatorul operei lui George Enescu

#DobrogeaDigitală - „Armeni sub cupola Academiei Române”, de Simion Tavitian: Tragicul sfârşit al întemeietorului şcolii economice româneşti - Virgil Madgearu

#DobrogeaDigitală - „Armeni sub cupola Academiei Române”, de Simion Tavitian: I.L. Caragiale îl considera pe Missir „cel mai omenos şi inteligent prieten al său”

 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

604
#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

614
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

815
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

1023
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

1557
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

1616
#DobrogeaDigitală: „Populațiunea“ orașului Tulcea din anul 1879

#DobrogeaDigitală: „Populațiunea“ orașului Tulcea din anul 1879

1852
#citeșteDobrogea: Colonelul Anton Barbieri, un comandant italian pentru flota statului român

#citeșteDobrogea: Colonelul Anton Barbieri, un comandant italian pentru flota statului român

1668
#DobrogeaDigitală: Producția de lână din Dobrogea anului 1879 - „Lâna e aceea ce interesează direct pe Europa“

#DobrogeaDigitală: Producția de lână din Dobrogea anului 1879 - „Lâna e aceea ce interesează direct pe Europa“

1594
#DobrogeaDigitală: Grânele cultivate în Dobrogea anului 1879 - „Nu există isul maşinelor agricole“

#DobrogeaDigitală: Grânele cultivate în Dobrogea anului 1879 - „Nu există isul maşinelor agricole“

1470
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Laerțiu (sec. III) - „Viețile, doctrinele și cugetările filozofilor vestiți”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Laerțiu (sec. III) - „Viețile, doctrinele și cugetările filozofilor vestiți”

1963
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Origene (sec. II-III) - „Împotriva lui Celsus”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Origene (sec. II-III) - „Împotriva lui Celsus”

2341
#citeșteDobrogea: Norme de serviciu existente în cadrul comunei urbane Constanța în anul 1941

#citeșteDobrogea: Norme de serviciu existente în cadrul comunei urbane Constanța în anul 1941

2538
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodian (sec. II-III) - „Istoria împăraților de după Marcus, în opt cărți”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodian (sec. II-III) - „Istoria împăraților de după Marcus, în opt cărți”

2847
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Cassius (sec. II-III) - „Istoria romană”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Cassius (sec. II-III) - „Istoria romană”

2804
#DobrogeaDigitală: „Pescuirile“ din Dobrogea anului 1879 - „Lacul Razim este cel mai important din acestea“

#DobrogeaDigitală: „Pescuirile“ din Dobrogea anului 1879 - „Lacul Razim este cel mai important din acestea“

2557
#DobrogeaDigitală: „Salinele și carierele“ Dobrogei din anul 1879 - „Cele mai importante sunt acelea din împrejurimile Tulcei și Măcinului“

#DobrogeaDigitală: „Salinele și carierele“ Dobrogei din anul 1879 - „Cele mai importante sunt acelea din împrejurimile Tulcei și Măcinului“

2524
#DobrogeaDigitală: Pădurile Dobrogei din anul 1879 - „Bogăția forestieră a Dobrogei este încă mare“

#DobrogeaDigitală: Pădurile Dobrogei din anul 1879 - „Bogăția forestieră a Dobrogei este încă mare“

2678
#citeșteDobrogea: Anul 1937 în cadrul Seminarului  Musulman din Medgidia

#citeșteDobrogea: Anul 1937 în cadrul Seminarului Musulman din Medgidia

2797
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Filostrat (sec. II-III) - „Viața lui Apollonios din Tanya”, „Heroicos”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Filostrat (sec. II-III) - „Viața lui Apollonios din Tanya”, „Heroicos”

3454