#DobrogeaDigitală - „Armeni sub cupola Academiei Române”, de Simion Tavitian: Opera filosofului şi omului de cultură Nicolae Bagdasar

Cu un aparat bibliografic substanţial, biografiile celor unsprezece savanţi de sorginte armeană alcătuite de publicistul Simion Tavitian constituie importante izvoare de documentare pentru ceea ce au reprezentat aleşii naţiunii române onoraţi cu titlul de membri ai Academiei Române.





Volumul „Armeni sub cupola Academiei Române”, alcătuit cu acribie de reputatul Simion Tavitian, reliefează rolul elitelor în modernizarea societăţii româneşti.


Continuăm astăzi seria prezentărilor cu filosoful Nicolae Bagdasar (5 februarie 1896 - 21 aprilie 1971), personalitate ce-şi are locul binemeritat în orice istorie a culturii româneşti din secolul XX.


Membru corespondent al Academiei Române, secţia literară, din anul 1943 până în anul 1948, când i se retrage retroactiv acest titlu, Nicolae Bagdasar avea să fie subiectul unei restituţii morale târzii, prin atribuirea postumă, în 1990, a titlului academic retras abuziv.


Aşa cum el însuşi scrie într-o notiţă autobiografică, s-a născut „la 5 februarie 1896, în satul Roşieşti din comuna cu acelaşi nume din fostul judeţ Fălciu (astăzi Vaslui)", într-o familie modestă de armeni, fiind al cincilea din cei doisprezece copii. Ca elev al Liceului „Codreanu" din Bârlad, la care îşi ia bacalaureatul în 1916, începe să scrie, colaborând la „Neamul românesc" sub pseudonimul N. Bărdescu.


Mobilizat în octombrie 1916, participă la campaniile militare până în martie 1918.
În toamna anului 1918 se înscrie la Facultatea de Litere si Filosofie din Bucureşti, la secţia Filosofie, unde, din noiembrie, participă şi la cursul de psihologie al profesorului Constantin Rădulescu-Motru, personalitate de care va fi legată în bună măsură evoluţia sa ulterioară.


Chiar dacă, aşa cum mărturisea, interesul său se îndrepta încă din acea perioadă mai mult spre sociologie şi istoria filosofiei, iar exigenţa faţă de propria pregătire l-a împiedicat să participe la seminare pentru a se face remarcat, lucrarea de seminar pe care a realizat-o a fost considerată atât de bună de către profesor, încât i-a contat-o ca examen final şi i-a premiat-o.


După obţinerea licenţei în vara anului 1922, pleacă pentru continuarea studiilor la Universitatea din Berlin, unde, pe lângă cursurile de filosofie, estetică, sociologie şi economie, audiază şi cursuri de istoria artei,
muzicologie, germanistică etc. şi frecventează cu regularitate şedinţele Societăţii kantiene (Kantgesellschaft), cu al cărei preşedinte şi profesor al său la cursul de comentarii la „Critica raţiunii pure", Arthur Liebert, va ţine
o strânsă legătură peste ani, în calitate de secretar al Societăţii Române de
filosofie şi secretar de redacţie al Revistei de filosofie. (...)
 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA îN FORMAT PDF

Întors în tară, în septembrie 1927, i se propune, de către secretarul general al Ministerului Instrucţiunii Publice şi consilieri onorifici macedo-români ai Secţiei de învăţământ de peste hotare, preluarea funcţiei de
director al Școlii de la Salonic. (...) În 1970, de la înfiinţarea sa, devine membru titular al Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice. Se stinge din viaţă în noaptea de 21 aprilie 1971, la puţin timp după ce terminase recenzia „Un eseu despre existenţialismul francez” (la o lucrare
a lui Dumitru Ghişe), recenzie pe care Revista de filosofie îşi face datoria de onoare de a o publica în numărul din mai.


#citeşte mai departe în cartea „Armeni sub cupola Academiei Române”
# „Armeni sub cupola Academiei Române”
#Autor Simion Tavitian


Dacă în urmă cu 121 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.

DREPTURI DE AUTOR

a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.

b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.


Sursa foto: „Armeni sub cupola Academiei Române”,
de Simion Tavitian


Citeşte şi:

#DobrogeaDigitală - „Armeni sub cupola Academiei Române“, de Simion Tavitian: Destinul savantei Ana Aslan, prima doamnă a medicinei româneşti. A declarat greva foamei, pentru a-şi îndupleca mama

#DobrogeaDigitală - „Armeni sub cupola Academiei Române”, de Simion Tavitian: Condiţii grele de afirmare pentru părintele neurochirurgiei româneşti, Dumitru Bagdasar