#DobrogeaDigitală - „Armeni sub cupola Academiei Române”, de Simion Tavitian: Ședință solemnă aniversară a Academiei Române, acasă la Krikor Zambaccian

Un mare român, totodată și un mare armean, cu un destin fabulos, criticul de artă Krikor H. Zambaccian este dezvăluit cititorului volumului „Armeni sub cupola Academiei Române”, de către autorul Simion Tavitian, în unele dintre cele mai intime descrieri, oferite de personalitățile care i-au fost contemporane.
 

 
„Întreaga lui viață s-a desfășurat sub semnul unei rare pasiuni pentru artă, care îmbrățișa și alte întruchipări ale frumosului, muzica și literatura fiindu-i foarte apropiate. Dintre toate însă, graiul culorilor a fost acela care l-a fascinat. Încă din anii adolescenței, cum singur povestește, s-a apropiat de pictură, verificându-și apoi atent părerile și gustul, confruntându-le cu ale altora - colecționari, artiști, critici - pe care-i considera mai pregătiți decât el. (...)
 
«Autodidact - mărturisea Zambaccian - mi-am făcut o educație à rebours (inversă – n.r.) și totuși nu regret, căci în loc să mă înalț la frumusețea clasică prin scriptele formelor didactice, am descoperit-o singur, târându-mă pe brânci spre piscurile ei și consider aceasta un privilegiu».
 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF!

 
În 1959, la împlinirea celor 70 de ani de viață, ținând seama că era bolnav, colegii de la Academia Română au hotărât să-I sărbătorească la el acasă. S-a procedat ca la o ședință solemnă, aniversară, deschisă și prezidată de vicepreședintele Academiei, I.S. Gheorghiu. Au participat academicienii Mihail Jora, D. Marcu, C. Ressu, I. Jalea, Boris Caragea, Lucian Grigorescu și cercetători de la Institutul de Istoria Artei. În cuvântul de omagiere, academicianul George Oprescu a spus: «Colegul nostru Zambaccian a împlinit 70 de ani. Ne-am întrunit astăzi în casa lui, în Muzeul lui, cel ce l-a dăruit statului după ce l-a umplut de admirabile opere de artă, unele unice în țara noastră, fără echivalent chiar în colecțiile noastre publice cele mai însemnate, ca să-i strângem mâna și să-i urăm încă mulți ani de viață, o împlinire a tuturor dorințelor sale, care, suntem siguri, nu-s egoiste și o sănătate mai bună decât cea pe care a avut-o în ultimii ani... Cum de vreo 45 de ani încoace toată vremea liberă și toate resursele financiare Zambaccian le-a întrebuințat în două direcții paralele: să-și publice impresiile și rezultatul studiilor sale asupra artiștilor și creației artistice și să-și constituie o colecție ...
 
Decorat cu «Ordinul Muncii», membru corespondent al Academiei R.P. Române, Zambaccian poate privi cu mândrie în urmă, la contribuția pe care a adus-o țării sale pe teren cultural. Este motivul pentru care am fost toți bucuroși astă seară să ne strângem în interiorul muzeului ce-i poartă numele și cu ocazia celor 70 de ani împliniți să-i urăm călduros «La mulți ani»".
 
A încetat din viață la 18 septembrie 1962, la vârsta de 73 de ani, lăsând poporului român, pe care l-a prețuit și iubit, o colecție de o valoare inestimabilă.
 
#citește mai departe în „Armeni sub cupola Academiei Române”
# „Armeni sub cupola Academiei Române”
#Autor Simion Tavitian
 
Dacă în urmă cu 122 de ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.

DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Sursa foto: Facebook Muzeul K.H. Zambaccian
 
Citește și:
 
#DobrogeaDigitală - „Armeni sub cupola Academiei Române“, de Simion Tavitian: Destinul savantei Ana Aslan, prima doamnă a medicinei românești. A declarat greva foamei, pentru a-și îndupleca mama
 
#DobrogeaDigitală - „Armeni sub cupola Academiei Române”, de Simion Tavitian: Condiții grele de afirmare pentru părintele neurochirurgiei românești, Dumitru Bagdasar

#DobrogeaDigitală - „Armeni sub cupola Academiei Române”, de Simion Tavitian: Opera filosofului și omului de cultură Nicolae Bagdasar

#DobrogeaDigitală - „Armeni sub cupola Academiei Române”, de Simion Tavitian: Spiru Haret, cel dintâi astronom român

#DobrogeaDigitală - „Armeni sub cupola Academiei Române”, de Simion Tavitian: Groaza de a fi văzut mort a primului mare critic modern al literaturii române, Garabet Ibrăileanu

#DobrogeaDigitală - „Armeni sub cupola Academiei Române”, de Simion Tavitian: Întâlniri fatidice. Licențiat în Drept, Mihail Jora devine continuatorul operei lui George Enescu
 
#DobrogeaDigitală - „Armeni sub cupola Academiei Române”, de Simion Tavitian: Tragicul sfârșit al întemeietorului școlii economice românești - Virgil Madgearu

#DobrogeaDigitală - „Armeni sub cupola Academiei Române”, de Simion Tavitian: I.L. Caragiale îl considera pe Missir „cel mai omenos și inteligent prieten al său”

#DobrogeaDigitală - „Armeni sub cupola Academiei Române”, de Simion Tavitian: Controversatul muzicolog și publicist Matei Socor, președinte al Uniunii Compozitorilor, al Radiodifuziunii și al agenției Agerpres
 
#DobrogeaDigitală - „Armeni sub cupola Academiei Române”, de Simion Tavitian: Mihai Eminescu, despre marele filosof Vasile Conta - „Are talentul de a expune foarte clar materiile cele mai grele”

#DobrogeaDigitală - „Armeni sub cupola Academiei Române”, de Simion Tavitian: Tudor Arghezi despre Krikor Zambaccian - „Dă totul și nu cere statului nimic”

 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

411
#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

808
#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

871
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

1168
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

1254
#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

1947
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

1524
Istoria Dobrogei - Bibliografie:  Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

1642
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

1208
#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

1299
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

998
#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

1161
#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

1170
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

1565
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

1750
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

1637
#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

1589
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

2299
#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

2301
#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

2103