#DobrogeaDigitală: Constantin Brătescu – promotor al Dobrogei și al valorilor sale

Astăzi se împlinesc 138 de ani de la naşterea lui Constantin I. Brătescu, profesor, geograf, literat, reputat savant dobrogean. 
 
Socotit una dintre cele mai marcante personalităţi româneşti, Brătescu s-a născut pe 30 septembrie 1882, la Câşle (azi, Mineri), judeţul Tulcea, într-o familie de învăţători.
 
După absolvirea şcolii primare, în clasa tatălui său, urmează gimnaziul din Tulcea, iar în anul 1901 se înscrie la Universitatea din Bucureşti, mai întâi la Litere, descoperindu-şi ulterior pasiunea pentru geografie, datorită profesorului Simion Mehedinţi. În 1906 îşi ia licenţa şi rămâne să lucreze ca bibliotecar la secţia de geografie a Universităţii din Bucureşti, apoi ca asistent la catedra de geografie a profesorului Mehedinţi.
 
În 1909 pleacă în Germania, pentru a-şi aprofunda studiile la universităţile din Leipzig şi Berlin. La întoarcerea în ţară, este numit profesor de geografie la şcoala normală din Constanţa, continuând să-şi susţină activitatea ştiinţifică prin editarea unor valoroase lucrări de geografie.
 
Opera sa cuprinde studii de geografie fizică, geografie istorică, istoria geografiei. Lui Brătescu îi datorăm lucrări dintre cele mai documentate privind aceste ţinuturi: „Delta Dunării“, „Lacul Taşaul“, „Pămîntul Dobrogei“, „Fitogeografia şi solurile Dobrogei“, „Nume vechi ale Dobrogei“ etc.
 
În timpul războiului, este mobilizat în serviciul cartografic al armatei. Întors apoi la Constanţa, îşi reia activitatea didactică şi ştiinţifică, întemeind o şcoală elementară de comerţ şi o şcoală de ucenici.
 
În anul 1920, se înfiinţează la Constanţa „Societatea de cultură dobrogeană”, sub conducerea profesorului Constantin Brătescu şi a avocatului Ioan N. Roman. Programul societăţii prevedea, la primul punct, editarea unei reviste - „Analele Dobrogei” -, care, în fapt, continua revista „Arhiva Dobrogei”, apărută la Bucureşti, în 1916, sub direcţia lui Constantin Moisil, căruia i se alătură Constantin Brătescu.
 
„Analele Dobrogei“ a devenit astfel cea mai importantă publicaţie cultural-ştiinţifică din spaţiul pontic, găzduind în paginile sale nume prestigioase şi problematici actuale ale culturii şi societăţii româneşti interbelice. Printre cei care au semnat articole în paginile acestei publicaţii se numără: Nicolae Iorga, I.N. Roman, Simion Mehedinţi, Constantin D. Pariano, Grigore Sălceanu, Krikor H. Zambaccian, Pericle Papahagi, col. Marin Ionescu Dobrogianu, Ion Marin Sadoveanu.

În 1924, revista avea să apară la Cernăuţi, unde Constantin Brătescu a fost numit profesor la Catedra de Geografie a universității, devenind apoi decan al Facultăţii de Ştiinţe.În revista „Analele Dobrogei“ - anul V și VI, 1924-1925, aflată în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța, este prezentat discursul lui Constantin Brătescu ocazionat de inaugurarea cursului de geografie de la Universitatea din Cernăuţi, din data de 1 decembrie 1924. Prof. Constantin Brătescu argumentează importanța cercetării nu doar în dezvoltarea domeniului geografiei, ci și în formarea tinerilor prin asimilarea unei discipline științifice.
 

DESCARCĂ GRATUIT REVISTA ÎN FORMAT PDF  

 
„Scopul urmărit a fost acela de a se creea şi în Cernăuţi un centru de activitate geografică alături de celelalte mai vechi din oraşele Bucureşti, Iaşi şi Cluj. Am primit cu bucurie această însărcinare, cedând nu numai îndemnului însufleţit de înalte preocupări culturale și patriotice al D-lor I. Nistor, Ministrul Bucovinei, I. Simionescu, profesor în laşi şi mai ales al d-lui S. Mehedinţi, fostul meu profesor dela Universitatea din Bucureşti, creatorul geografiei moderne şi al generaţiei nouă de geografi din ţara noastră, ci şi unui îndemn mai intim - sufletesc, de iubire faţă de această frumoasă provincie românească, precum şi de obligaţie faţă de cultura noastră naţională. Am părăsit, aşadar, cu inima strânsă pământul natal al Dobrogei, unde pornisem la realizarea unui frumos program de activitate culturală, spre a răspunde tuturor acestor îndemnuri şi a începe o nouă a ctivitate în Bucovina.
 
Sufletul tinerimii are nevoie să se oţelească printr'o disciplină știinţifică, în vederea activităţii viitoare, nu numai de oameni de cultură, dar şi de cetăţeni ai acestui stat. Un popor fără un crez naţional este un popor pierdut, o massă amorfă care nu poate oferi decât material de prelucrat pentru naţiunile cristalizate în jurul unui asemenea crez; o turmă zoologică, cufundată în viaţa organică şi lipsită de ceea ce dă nobleţe fiinţei unui popor; un trib, o semi-naţie, dar nu o naţiune“.
În 1935 devine membru al Academiei de Ştiinţe din România, iar în 1938 i se încredinţează conducerea secţiei de geografie a Universităţii din Bucureşti.
Constantin Brătescu se stinge din viaţă la 23 octombrie 1945, lăsând în urmă o bogată operă ştiinţifică, pedagogică şi literară. În cinstea uriaşei sale personalităţi, Colegiul Naţional Pedagogic din Constanţa îi poartă cu mândrie numele.
 
Sursa foto: Ilustrație din „Istoria Dobrogei“, de Adrian Rădulescu și Ion Bitoleanu 
 
Citeşte şi:
 
#citeşteDobrogea Rememorare. Constantin Brătescu, fondator al revistei „Analele Dobrogei“. 136 de ani de la naştere

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

682
#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

1644
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

1473
Istoria Dobrogei - Bibliografie:  Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

1611
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

1181
#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

1269
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

976
#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

1145
#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

1153
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

1550
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

1719
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

1626
#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

1570
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

2282
#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

2284
#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

2094
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

1782
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

1900
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

2534
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

2514