#DobrogeaDigitală - „Costache Negri ”, de Pericle Martinescu: „Suntem milioane de români răzlețiți. Ce ne lipsește ca să ajungem un neam tare?”

Astăzi se împlinesc 144 de ani de la moartea lui Costache Negri, căruia scriitorul și memorialistul dobrogean Pericle Martinescu i-a dedicat o monografie importantă, rezultat al unor laborioase cercetări în biblioteci şi arhive, printre documente tipărite, manuscrise sau colecţii de ziare apărute în secolul XIX.
Din cartea lui Pericle Martinescu, „Costache Negri”, se naște portretul unui personaj de excepție, de un desăvârșit patriotism și implicare în toate evenimentele importante ale istoriei moderne a românilor.
Născut la 14 mai 1812, în Iași, Negri a fost unul dintre cei mai luminaţi şi activi membri ai generaţiei sale, care şi-a închinat întreaga viaţă renaşterii naţionale a românilor de la mijlocul veacului al XIX-lea.


Având o contribuţie majoră la mişcarea revoluţionară de la 1848, precum și în lupta pentru înfăptuirea Unirii Principatelor de la 1859, Costache Negri a fost sfătuitor apropiat al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, susţinând cu tărie eforturile de înlăturare a feudalismului şi realizarea primelor reforme importante cu caracter politic şi social.
 
Parcurgând biografia acestui boier generos, modest, de o mare calitate umană, admirat deopotrivă de contemporani și de urmași, avem ocazia cunoașterii unui model de politician care, deși ajuns pe culmi înalte ale puterii şi strălucirii, „a ştiut să rămîie modest şi sărac”, o efigie perpetuată în conştiinţa posterităţii, ca reper pe drumul făuririi României moderne. 

„Situarea acestui om în perspectiva timpului devine singulară şi aproape paradoxală. Permanent prezent în iureşul evenimentelor de la mijlocul veacului trecut, cînd şi-a închinat cu o rară abnegaţie toate puterile pentru făurirea unei patrii unite şi independente, el şi-a păstrat în istorie un loc modest, în umbra contemporanilor săi, în rîndul cărora, în viaţă fiind, se bucura de prestigiul unui caracter de o rară şi nedezminţită frumuseţe morală.
Figură de primul rang între cei mai de seamă bărbaţi ai timpului său, el dăinuie în conştiinţa posterităţii ca un nume oarecare, fără aureolă, amintit totdeauna în treacăt, alături de numele iluştrilor săi prieteni şi tovarăşi de idei. Şi totuşi, fără să fi avut înflăcărarea de revoluţionar a lui Bălcescu, a jucat un rol de frunte în revoluţia de la 1848; fără să fi posedat temperamentul şi energia vulcanică a lui Kogălniceanu, a inspirat, a susţinut şi uneori a condus principalele acte de însemnătate istorică ale vremii sale; fără să fi fost înzestrat cu talentul poetic al lui Alecsandri, s-a bucurat de prietenia şi aprecierea literară a acestuia şi a contribuit, alături de el şi de ceilalţi, la propăşirea literaturii noastre moderne; în sfîrşit, fără să fi avut şansa lui Cuza de a obţine titlul de domnitor al Principatelor Unite, a depus eforturi neprecupeţite pentru înfăptuirea Unirii, de care şi-a legat pentru totdeauna numele…
Acest mare bărbat al epocii sale abia dacă era, mai tîrziu, ceva mai mult decît un nume ! Dar un nume necontestat şi neprihănit. Se cuvine remarcat faptul că într-o perioadă cînd rivalităţile şi facţiunile politice nu scuteau de noroiul invectivelor pe nici unul dintre fruntaşii vieţii publice, pentru care se găsea totdeauna, pe drept sau pe nedrept, o injurie sau un cuvînt calomnios, Negri este singurul - în afară de Bălcescu - la adresa căruia nu s-a făcut niciodată, de către nimeni, nici cea mai mică aluzie denigratoare. Dimpotrivă, s-ar zice că cei care l-au cunoscut personal, ca şi aceia care i-au evocat mai tîrziu amintirea, cu diferite prilejuri izolate, au folosit totdeauna, de cîte ori venea vorba despre el, atribute şi elogii care, dacă n-ar fi exprimate de personalităţi cu notorietatea răspunderii, ar putea fi înregistrate ca simple gratulaţii de circumstanţă. Încă de pe la 1850, Bălcescu spunea că «Negri este singurul moldovean ce este mai mult cunoscut în ambele ţări şi şi-a atras mai multe simpatii» ; Vasile Alecsandri îl caracteriza «nobil la înfăţişare, nobil la suflet, totdeauna mare prin sentimentele sale» ; Bolintineanu, descriind activitatea lui diplomatică, afirma că «numele român, demnitatea naţională s-au mărit prin înţeleapta sa conduită» ; G. Sion consacră în Suvenirile sale pagini întregi pline de admiraţie lui Costache Negri, «cel cu inima de aur». La moartea lui, Eminescu însuşi îl numea «unul din cei mai mari, mai iubiţi fii ai poporului românesc»… În sfîrşit, Nicolae Iorga întregea şirul aprecierilor la adresa acestui «nemuritor exemplu», afirmînd că «ajungînd foarte sus şi putînd răzbate şi pînă la cea mai înaltă culme a puterii şi strălucirii, a ştiut să rămîie modest şi sărac», considerîndu-l printre «caracterele ce s-au jertfit ca să creeze o patrie».”

Costache Negri se stingea la 28 septembrie 1876, fiind înmormântat la fosta mănăstire Răducanu din Târgu Ocna. O casă memorială s-a deschis în fostul conac unde a locuit patriotul român, aflat în localitatea gălățeană care îi poartă astăzi numele.
 
 
#citește mai departe în „Costache Negri”, de Pericle Martinescu
 
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 

DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
  
 
Sursă foto: ilustrație din volumul „Costache Negri”, de Pericle Martinescu
 

Citește și:

#DobrogeaDigitală - „Jurnal intermitent”, de Pericle Martinescu: „Trăim într-o epocă smintită, într-o sarabandă de provizorat şi de accelerare”

#DobrogeaDigitală - „7 ani cât 70. Pagini de jurnal (1948-1954)”, de Pericle Martinescu - Nu doar codrul, ci și umorul e frate cu românul