17 Apr, 2021 00:00
3311
„Când ne aruncăm ochii asupra acestei provincii primul lucru de care ne isbim este lipsa unui element românesc din oraşele şi orăşelele Dobrogei. Lipsa elementului românesc din oraşe este cestiunea cea mai de căpetenie cari interesează neamul românesc din această provincie. Noi românii populat'am pustietăţile întinse ale DobrogeI, schimbat'am faţa acestui pământ, ridicat'am, pe cât ne-a fost cu putinţă, nivelul primitiv al agriculturei şi desvoltat'am viaţa economică sub toate raporturile, dar când vedem că întreaga noastră muncă de la sate se îndrepteadă către oraşe, întrebarea ce ne punem este: unde este elementul românesc din oraşe care să sprijine munca noastră agricolă ?
Element românesc în oraşele Dobrogei afară de câte-va nu avem.
Cine nu știe că oraşele sunt acele care dau tonul în vieaţa publică a reionelor lor ? Cine nu știe că oraşele sunt acele artere prin care munca naţională păşeşte peste hotarele ţerei nostre şi tot prin ele produsele streine intră pe pământul nostru ? Cine nu știe că bogăţia unei naţiunI stă în desvoltarea comerciului eI, care desvoltare presupune progresul agriculturei şi industriei? Şi cine nu știe că acest comerţ e grămădit în oraşe? Cine nu știe earăşi ce influenţă copleşitoare au acestea pentru mersul regulat şi buna propăşire a satelor ?
Toţi recunosc valoarea vieţei oraşelor, dar când în aceste oraşe elementul românesc nu există, durere cuprinde pe român când vede că preţul muncei lui este lăsat la capriciul acelor ce sunt streini de neamul şi sîngele lui.
Cine nu a văzut în oraşe cum produsul muncii ţăranului român este adesea batjocorit, căci streinul având unica ţintă de a specula, speculează la măsurătorea productului lui, speculează la cantitatea vîndută, speculează la preţul său, şi'I speculează căci în multe oraşe nu este fratele lui care să ridice glasul pentru spoliarea lui.
Cine nu vede adesea plugarii români pe pieţele comerciale a le oraşelor vărsând lacrimi, căci altă cantitatede product agricol au măsurat acasă şi altă cantiate în minus s'a socotit la piaţă.
Dacă existenţa unui element românesc în oraşe este necesar pentru a protegea munca nostră agricolă, fiinţa lui în oraşe este o necesitate naţională în acelaş timp, căci când în ele nu se află românul, viaţa politică se află în mâinile streinilor, cari au tot interesul de a imprima caracterul neamului lor acestei vieţi. Toate ramurile activităţei sociale în loc de a tinde spre a progresa causa noastră naţională, ele tind spre a paralisa şi a înăbuşi ori-ce aspiraţiune românească. Ş'apoI tendinţa nostră naţională trebue să aibă de ţintă că precum satele Dobrogei s'au populat cu români, tot astfel şi oraşele să aibă un element românesc, care să intre în viaţa comercială, economică şi politică a lor. Cine nu'şi aduce aminte că portul Brăila care odinioară era în măinile streinilor, astă-di este în mâinile românilor, căci patrioţii de pe vremuri au favorisat stabilirea românilor, în el şi aceştia puţin câte puţin au cucerit întreaga viaţă publică a acelui oraş ?
Cine voeşte deplina propăşire a românului trebue să se gândească de a colonisa şi oraşele şi orăşelele cu elemente româneşti. Autorităţile trebue să ea măsuri spre a pune românului de sat la îndemână o bucăţică de pământ în reionul oraşului, pe care să se stabilească şi cu încetul să formeze mahalale româneşti, care să schimbe cu timpu şi faţa orientală a oraşelor şi să garanteze şi mai bine desvoltarea românismului în arterele comerciale şi politice ale acestei provincii. Necesitatea unui element românesc în acest viitor prim port al ţerei se simte din ce în ce mai mult, căci ar fi trist pentru neamul nostru ca întreaga viaţă publică a acestui oraş, să fie după cum a fost 16 ani în mâna acelor cari se dau de cetăţeni români când e vorba de drepturi, dar când e vorba de datorii se retrag sub paravanul unei rău interpretate libertăţi.
A venit vremea s'o spunem pe faţă că de la streini nimic nu putem aştepta în bine pentru neamul nostru. Când e vorba de viaţa publică voesc să fie în frunte, dar când e vorba de a face ceva pentru neamul ţi ţara aceasta, ne arată în mod indirect unde le este inima şi gândul lor. Trăesc în ţara aceasta, şi se îmbogăţesc din sudoarea românului, dar la român nu se gândeşte. Cine nu a văzut earna aceasta comitete peste comitete lucrând spre a asigura fonduri până şi societăţei "Silloghi", dar la şcoala românului şi la nevoile lui gânditu-s'a cum-va ? Pentru ca toate acestea să încetede, pentru ca munca românului să fie preţuită, pentru ca glasul luI să resune în oraşe, pentru ca viaţa comercială să fie şi în mâna românului, pentru ca opera de colonisare să se termine deplin, se cere ca autorităţile constituite, să lucrede pentru a se stabili în oraşe elemente românești.
Vrem ca lanţul românesc din această provincie care începe de la Dunăre să se termine la Mare şi aicI mai cu seamă în acest loc unde zace oasele neuitatului poet latin, voim să se stabilească un element românesc care pe malurile Mărei să fie santinelă ne-adormită a neamului nostru.”
Ti-a placut articolul?
Adauga un comentariu
Nume:
Email:
Comentariu*: