#DobrogeaDigitală: „Doamne, binecuvântează ţara care păstrează, în sbuciumatele ei pagini de istorie, munca şi fapta înţeleptului Nicolae Iorga”


În anul în care îl omagiem, la 150 de ani de la naștere, pe titanul culturii românești, publicăm o serie de materiale care evocă trecerea lui Nicolae Iorga prin istoria și spiritualitatea națională.
El a fost patriotul care şi-a pus condeiul și elocinţa oratorică în slujba relevării, cu argumente istorice, a caracterului românesc al Dobrogei, lăsând posterității dovezi incontestabile ale drepturilor pe care le avem asupra acestui spaţiu al etnogenezei româneşti.
În ziarul „Dobrogea Jună” , nr. 89, din 8 iunie 1941 (indexat în volumul  „Dobrogea Jună. Caleidoscop”), la aproape un an de la moartea savantului, este publicat un articol în memoria „inegalatului învăţat şi istoric, Profesorul Nicolae Iorga, care îşi doarme somnul veşniciei, liniştit şi cu sufletul pe deplin împăcat, că şi-a făcut întreaga datorie faţă de Neamul Românesc, pe care l-a iubit cu înflăcăratul său patriotism, slujindu-l astfel timp de patruzeci de ani, cu sfântă şi neclintită credinţă”.
 
„Un fapt care merită subliniat şi dat ca pilduitor exemplu generaţiilor viitoare, este al Ligii Culturale, Despărţământul Constanţa - care a organizat o pioasă ceremonie închinată marelui dispărut în oraşul depe malul mării.
Dobrogenii, acest splendid mozaic de naţionalităţi, n-au uitat de binefăcătorul lor care i-a îmbrăţişat cu dragostea de bun părinte, apărându-i ca pe adevăraţii fii vrednici ai naţiunii, loiali ţării şi Regalităţii. «Ne învălue sfâşietoare tristeţe şi ne plânge inima pentru acel minunat om al ştiinţei, care de multă vreme nu mai aparţinea familiei, ci însăţi patriei sale». «Nemuritorul profesor Nicolae Iorga, trăeşte şi astăzi cum va trăi totdeauna în sufletul nostru, al copiilor şi fraţilor noştri, ca o icoană vie şi nepieritoare, şi căruia noi, cu toţii, bătrâni şi tineri, în semn de recunoştinţă, îi ridicăm imn de slavă!»
Citind această impresionantă mărturisire în ziarul Dobrogea Jună, în clipa când toate oraşele, satele şi până în cel din urmă cătun, preoţii din altare, profesorii şi învăţătorii de pe catedrele lor, pomenesc cu adâncă evlavie numele gânditorului şi îndrumătorului culturii noastre naţionale, cu stăpânită emoţie, ne întrebăm: «Ce înseamnă oare pentru noi toţi Românii aceste cuvinte izvorâte din inimă şi scrise cu litere de foc decât o aspră şi meritată mustrare?» Este adevărat - o spunem limpede - că, noi, Românii, n-am preţuit oamenii, ca prin lumina minţii şi genialităţii lor, au meritat «o altă soartă», în ţara pe care au înălţat-o pe culmi nebănuite, consolidând-o puternic înăuntru, ca să fie recunoscută şi respectată în afara graniţelor ei.
«Până la Nicolae Iorga nici un savant în lume n-a izbutit să întrunească aşa de perfect, armonizate, toate elementele caracteristice şi componente ale sufletului unei naţiuni» - a accentuat prof. Dr. Alfons Barre în conferinţa ţinută în sala Universităţii, cu prilejul inaugurării Căminului Studenţilor din Strassburg, care poartă numele profesorului "Nicolae Iorga". Cum asemenea preţuiri ne sunt aduse de peste hotare, pe unde l-au purtat paşii pe Nicolae Iorga pentru afirmarea culturii, desvoltarea şi progresul ei, atunci suntem mulţumiţi că în programul său de lucru a isbutit să realizeze în ţară, aşezând pe primul plan toate energiile creatoare şi alegând pe toţi bunii români, ca ziditori vrednici ai României Moderne. Fiindcă înzestrarea şcoalelor, a căminurilor, crearea Caselor Naţionale, parohiale şi de odihnă, pentru profesori, ziarişti, scriitori, învăţători, pensionari de toate categoriile, a văduvelor, a copiilor fără nici un sprijin, vagabonzi sau orfani, era preocuparea educatorului Nicolae Iorga.
Când, la 1922, profesorul Dr. Constantin Angelescu, Ministrul Instrucţiunii Publice de pe atunci, a pornit cu atâta inimă ofensiva culturală, Nicolae Iorga, a fost acela care a chemat la datorie pe toţi intelectualii şi ţăranii, zi cu zi, ceas cu ceas, timp de patru ani, cu toată însufleţirea, a îndemnat pe toţi Românii, ca să contribue, din avutul lor, la ridicarea din temelii a celor 6000 şcoli de toate gradele, cari sunt astăzi adevărate altare de lumină şi orientare a poporului român şi care străjuesc cu atâta mândrie în toate colţurile României[...]
Mult înaintea războiului celui mare şi în timpul lui, N. Iorga a întreţinut, singur, cu verbu-i înaripat, cu scrisul său cuminte şi profetic, curentul de redeşteptare naţională, până la izbăvirea idealului pentru care s-au jertfit pe câmpul de onoare atâtea suflete româneşti.
Astăzi, când presărăm flori pe mormântul său dela Bellu, fie-ne îngăduit să rostim această rugaciune: «Doamne, binecuvântează ţara care păstrează, în sbuciumatele ei pagini de istorie, munca şi fapta înţeleptului Nicolae Iorga».”
 
#citeşte mai departe în „Dobrogea Jună. Caleidoscop
#„Dobrogea Jună. Caleidoscop”
#Autori Gelu Culicea, Alina Sin, Iuliana David
 
Dacă în urmă cu 123 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

Sursa foto : imagoromaniae.ro

Citește și:

Iorghiana 150: Omagiu „Apostolului neamului”, la Colegiul Naţional de Arte din Constanța

 
 
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

617
#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

1604
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

1435
Istoria Dobrogei - Bibliografie:  Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

1609
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

1176
#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

1269
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

976
#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

1145
#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

1152
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

1550
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

1717
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

1626
#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

1569
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

2278
#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

2284
#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

2094
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

1782
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

1900
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

2534
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

2513