#DobrogeaDigitală: „Elita marinei regale române în rezistența anticomunistă“, de Marian Moșneagu. Cazul amiralului Bărbuneanu Petre



 
  • Marian Moșneagu (n. 29 iunie 1961, Boroaia, Suceava, România) este un istoric român, specializat în istorie navală. A desfășurat și desfășoară o activitate publicistică intensă, focusat în general pe teme ale istoriei contemporane, cu precădere pe cele care privesc marina română. 

Volumul de faţă este dedicat amiralilor şi ofiţerilor de marină români angrenaţi în rezistenţa anticomunistă şi se constituie într-o încercare de rememorare a represaliilor şi a umilinţelor la care au fost supuşi, ei şi familiile lor, în timpul anchetelor şi a detenţiei, precum şi a tributului plătit pentru îndârjirea şi tenacitatea cu care s-au opus regimului totalitar instaurat în România după 1947.



Lucrarea pune în balanţă, cu argumentele veridice ale informaţiei arhivistice, strategia de impunere samavolnică a noii ideologii a dictaturii proletariatului cu abordarea brutală şi demoralizatoare a acţiunii de restructurare a organismului militar românesc, într-o perioadă de tranziţie de la instituţia tradiţională la armata populară, tranziţie dirijată şi controlată de consilerii sovietici şi ulterior de Partidul Comunist Român, prin Direcţia Superioară Politică a Armatei (D.S.P.A.) şi locţiitorii politici ai comandanţilor de la toate eşaloanele. În marea lor majoritate, mărturiile documentare provin din Arhivele C.N.S.A.S., fondul „P” („Penal”), excepţie făcând cele din Arhiva S.R.I., respectiv din Arhivele Militare Române.ă“, de Marian Moșneagu.
 
Cazul amiralului Bărbuneanu Petre

Fiind scos abuziv din armată în luna septembrie 1940, viceamiralul Petre Bărbuneanu i-a solicitat, printr-un Memoriu, generalului Ion Antonescu, Conducătorul Statului Român și preşedintele Consiliului de Miniştri, o audienţă.
 
„Domnule General,

Am onoarea a vă înainta alăturatul memoriu, care cuprinde succint activitatea subsemnatului pe timpul cât am deţinut comanda Marinei, rugându-vă cu tot respectul şi cu toată încrederea în dreptatea domniei voastre să binevoiţi a lua în considerare că cele expuse sunt pornite din sinceritatea unui patriot militar şi marinar bătrân, care în toată cariera lui nu a avut alt scop decât să muncească cinstit, să-şi facă datoria cu abnegaţie, să fie un bun camarad, să nu fie influenţat cu nimic din afară, să fie în strânsă legătură numai cu camarazii, cărora să le fie de exemplu prin purtarea sa demnă, fără slugărnicie şi fără linguşiri. Comanda Marinei mi-a fost încredinţată tocmai datorită acestor însuşiri în mod spontan la 1 noiembrie 1937, după Legea deblocării, ca cel mai vechi ofiţer în marină.

Cu mijloacele ce mi-au fost puse la dispoziţie, am luptat şi contribuit să aduc Marina la gradul de pregătire pentru a-şi îndeplini misiunea apărării graniţelor de apă, astfel că la declararea conflictului ea a fost gata şi şi-a făcut datoria.

Pentru alte lămuriri necuprinse în acest memoriu, care ar necesita o reabilitare a situaţiei grave ce mi s-a creat prin Decretul-lege nr. 3094 din 9 septembrie a.c., respectuos rog pe domnul general Ion Antonescu, conducătorul Statului Român şi Preşedintele Consiliului de Miniştri să-mi aprobe o audienţă.
Viceamiral (r)
Petre Bărbuneanu“
 
A fost mesajul care a însoțit memoriu.
 
„Memoriu

Prin Decretul-Lege nr. 3094, publicat în „Monitorul Oficial“ din 10 septembrie 1940, subsemnatul sunt învinuit de incapacitate, demoralizând prin fapta mea prestigiul oştirii şi elementarele comandamente ale răspunderii de ostaş, că prin linguşiri şi metode incompatibile cu demnitatea de ostaş am ocupat înaltul Comandament, încurajând apoi neseriozitatea şi lipsa demnităţii ofiţereşti şi că prin incapacitatea mea s-a ajuns la decăderea oştirii şi la acte grave prin pierderea graniţelor.

Aceste grave abateri n-ar putea să cadă în sarcina mea, care am deţinut comanda Marinei de Ia 1 noiembrie 1937 şi am condus-o cu cinste, energie şi demnitate, imprimându-i disciplină, prestigiu, devotament şi sacrificiu pentru ţară.

La luarea comenzii în primire, prima mea atenţiune am îndreptat-o în scopul de a pune materialul naval în deplină eficienţă, care ajunsese la limita sa de rezistenţă şi în majoritate nu putea să fie capabil de luptă. În acest scop, am cerut Ministerului să aloce fondurile necesare pentru repararea navelor şi instalarea bateriilor de coastă cu întrebuinţarea tunurilor grele de 152 mm, care trebuiau să fie modernizate.

În ultimii ani ai comenzii mele, toate şantierele din ţară au lucrat din plin şi lucrează încă, astfel că şi cele două contratorpiloare tip „R” vor intra în curând în serviciu.

În primăvara acestui an, Flotila de Dunăre, compusă din 6 monitoare şi 4 vedete fluviale, complet modernizată şi prevăzută cu armament nou cu bătaie lungă, a fost gata pentru orice operaţii şi îşi îndeplineşte în prezent cu autoritate şi prestigiu afirmarea puterii sale pe apele fluviului.

Am întocmit apoi un program naval, care să corespundă nevoilor de apărare ale Ţării pe apă şi care să fie suportat cu uşurinţă de finanţele Statului pe o perioadă de mai mulţi ani, pe care I-am supus Comitetului Marinei Regale, apoi Ministerului Aerului şi Marinei şi Marelui Stat Major, fiind aprobat de aceste autorităţi. O parte din acest program naval a şi fost trecut de Minister înconstrucţie la Şantierele Navale din Galaţi.

În acest timp, am dirijat instrucţia în Marină, care s-a urmat de toate unităţile în perfecte condiţiuni. Astăzi, Marina Regală este gata să-şi îndeplinească orice misiune în cadrul compunerii ei. Am primit şi am menţinut o disciplină în Marină care fi face onoare, cerând fiecărui subaltern îndeplinirea datoriei şi satisfăcând fiecăruia drepturile sale legale.

La luarea comenzii Marinei Regale, am dat Ordinul de Zi nr. 31 din 4 noiembrie 1937 (Anexa nr. 1), pe care I-am urmărit cu ardoare Ia îndeplinirea misiunii ce mi-a fost încredinţată.

Nu ştiu care ar fi faptele prin care aş fi contribuit la demoralizarea şi scăderea prestigiului Marinei când această armă, prin ordinele şi autoritatea ce i-am imprimat, s-a comportat foarte bine la evacuare Basarabiei, dând dovadă de multă iniţiativă şi s-a impus prin forţa ei pe Dunăre şi mare. Astfel, sub a sa protecţie s-a putut evacua materialul din porturile dunărene iar prin bârfele de mine efectuate şi în fiinţă și astăzi prin patrulările forţelor maritime ordonate şi executate pe mare, duşmanul nu a adus nicio violare canalurilor de acces în Delta Dunării şi pe coastele mării, iar flancurile armatelor au fost şi sunt bine păzite.

În afară de Ordinul nr. 217 din 28 iunie 1940 (Anexa nr. 2), relativ la evacuările din porturile basarabene de pe Dunăre, am stat neclintit la postul meu de comandă şi am dirijat operaţiunile; de evacuare; care au decurs sub protecţia Flotilei de Dunăre în ordine, cu mici incidente reprimate cu energie.

În această operaţie de evacuare, pe care am raportat-o Ministerului prin Darea de seamă din 8 iulie 1940, Marina nu a avut pierderi în material şi oameni, decât un singur mort împuşcat în operaţiunile de la Reni.“
 

Descarcă gratuit volumul
„Elita Marinei Regale Române în Rezistența Anticomunistă“, de Marian Moșneagu
din Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța!
 
 
 
Sursa foto: Elita Marinei Regale Române în Rezistența Anticomunistă“, de Marian Moșneagu
 
Dacă, în urmă cu 123 de ani, pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, printr-o onorantă coincidență, pe 23 noiembrie 2017, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Citește și:

#DobrogeaDigitală: „Elita marinei regale române în rezistența anticomunistă“, de Marian Moșneagu. Procesul lotului mişcării naţionale de rezistenţă

#DobrogeaDigitală „Elita marinei regale române în rezistența anticomunistă“, de Marian Moșneagu. Sentința

#DobrogeaDigitală „Elita marinei regale române în rezistența anticomunistă“, de Marian Moșneagu. Depoziţiile prezumtivilor complici


 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

895
Istoria Dobrogei - Bibliografie:  Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

1053
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

1063
#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

1235
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

954
#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

1108
#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

1135
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

1527
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

1699
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

1611
#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

1552
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

2262
#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

2266
#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

2080
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

1767
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

1887
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

2515
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

2499
#DobrogeaDigitală: „Populațiunea“ orașului Tulcea din anul 1879

#DobrogeaDigitală: „Populațiunea“ orașului Tulcea din anul 1879

2707
#citeșteDobrogea: Colonelul Anton Barbieri, un comandant italian pentru flota statului român

#citeșteDobrogea: Colonelul Anton Barbieri, un comandant italian pentru flota statului român

2522