#DobrogeaDigitală: „Elita marinei regale române în rezistența anticomunistă“, de Marian Moșneagu. Coinculpatul locotenent-colonel Popovici Alexandru

 
 

• Marian Moșneagu (n. 29 iunie 1961, Boroaia, Suceava, România) este un istoric român, specializat în istorie navală. A desfășurat și desfășoară o activitate publicistică intensă, focusat în general pe teme ale istoriei contemporane, cu precădere pe cele care privesc marina română. 

 
Volumul de faţă este dedicat amiralilor şi ofiţerilor de marină români angrenaţi în rezistenţa anticomunistă şi se constituie într-o încercare de rememorare a represaliilor şi a umilinţelor la care au fost supuşi, ei şi familiile lor, în timpul anchetelor şi a detenţiei, precum şi a tributului plătit pentru îndârjirea şi tenacitatea cu care s-au opus regimului totalitar instaurat în România după 1947.
 


Lucrarea pune în balanţă, cu argumentele veridice ale informaţiei arhivistice, strategia de impunere samavolnică a noii ideologii a dictaturii proletariatului cu abordarea brutală şi demoralizatoare a acţiunii de restructurare a organismului militar românesc, într-o perioadă de tranziţie de la instituţia tradiţională la armata populară, tranziţie dirijată şi controlată de consilerii sovietici şi ulterior de Partidul Comunist Român, prin Direcţia Superioară Politică a Armatei (D.S.P.A.) şi locţiitorii politici ai comandanţilor de la toate eşaloanele. În marea lor majoritate, mărturiile documentare provin din Arhivele C.N.S.A.S., fondul „P” („Penal”), excepţie făcând cele din Arhiva S.R.I., respectiv din Arhivele Militare Române.ă“, de Marian Moșneagu.
 
Coinculpatul locotenent-colonel Popovici Alexandru
 
Pe data de 18 aprilie 1948, locotenentul-colonel Popovici Alexandru declara împrejurările în care a intrat în organizaţia condusă de contraamiralul (r) Horia Macellariu.
 
„Subsemnatul lt.col. rez. Popovici Alex. cu ultimul domiciliu în Bucureşti, Calea Griviţei nr. 33, declar următoarele: în luna februarie 1948, cam pe la data de 20, am fost chemat de cdor. Condeescu să ne vedem în oraş la Statuia Mihai Viteazu, pe la ora 19. După întâlnirea cu el, am luat tramvaiul 14 şi am mers până la Foişorul de Foc. Acolo am stat cca 10 minute şi mi-a spus cdor. Condeescu că aşteaptă pe şeful său, fără a-mi preciza persoana. După 10 minute a venit Macellariu Horia, cu care apoi împreună am mers la cpt. de cursă lungă Romeo Snaidero.

Am fost reţinut şi eu la masă. S-a discutat chestiuni de politică internă şi externă, iar după masă s-a discutat de Macellariu, Condeescu şi Romeo chestiunea unei eventuale posibilităţi de plecare din ţară cu un vas de pescari.

După o săptămână, cam la sfârşitul lunii februarie, am fost chemat la telefon acasă dimineaţa de cdor. Condeescu şi mi-a comunicat ca să mă văd cu el după amiază că are să meargă la avocatul Popa. Ne-am întâlnit la Cinema „Aro“ şi am mers la Macellariu acasă pentru prima oară cu Condeescu, eu neştiind unde stă.
Acolo am stat cca 30 minute, unde s-a discutat chestiuni de politică. Macellariu H. a citit o scrisoare ce o avea în copie pentru general Rădescu, şi pe care spunea că i-a trimis-o în străinătate. După aceea, Macellariu H. m-a rugat să mă interesez eu de un colonel Davidescu, frate cu general Davidescu, dacă mai este în Armată, dacă este în Bucureşti şi să-i comunic aceasta prin cdor. Condeescu.

După aceasta eu am plecat în oraş cu Condeescu. Până pe la 15 martie m-am mai văzut de câteva ori cu Condeescu prin oraş dar nu mi-a mai vorbit nimic. În timpul cât am stat la Macellariu, acesta i-a dat lui Condeescu harta României, care avea în legendă judeţele şi i-a spus că are să-i spună personal cum să aranjeze judeţele într-o ordine numerică.

După prima vedere cu Macellariu până la 15 martie, la una din întâlnirile mele cu Condeescu, m-a rugat dacă am şi eu posibilitatea să-i procur câte un pachet de alimente să i le dau lui pentru Macellariu.

În chestiunea colonei Davidescu, am aflat că nu mai este în armată şi se află în Bucureşti, neştiind unde şi că ar avea un serviciu în Bucureşti.
Pentru alimente i-am procurat un pachet cu o pâine, două cutii conserve şi 4 unt, prima dată, iar a doua oară o pâine. Aceasta a fost tot ce-am procurat eu pentru Macellariu.

Tot în această perioadă, Condeescu mi-a spus să mă interesez de un anume Reitu, din Constanţa, fost conducător al muncitorilor, fără să-mi precizeze de ce are nevoie de el.

Eu i-am comunicat că nu aş avea de unde să aflu, iar el mi-a spus să-l întreb pe avocatul Dumitriu, întrucât nu i-ar spune, ci poate mai repede mie.
Am fost la avocatul Dumitriu ce-l cunoşteam de un an prin Condeescu. L-am întrebat dacă cunoaşte pe un anume Reitu şi mi-a spus că îl cunoaşte, că a fost în Partidul Ţărănist că era şeful muncitorilor din portul Constanţa, dar că nu mai ştie unde este.

Tot in perioada până la 15 martie am fost chemat la telefon de Condeescu seara pe la orele 19.00 şi mi-a spus să mă duc în str. Ştefan cel Mare, colţ cu Dorobanţi ca să-l întâlnesc pe Macellariu, care va veni acolo. Eu am fost dar m-am dus prea târziu şi nu l-am întâlnit.

Tot în acest timp aveam sarcina de la Condeescu de a-l informa dacă mai aflăm evenimente noi de politică internă şi externă, şi orice aş auzi să i ie spun şi iui. Din aceste informaţii i-am spus şi eu că fiind în Gara de Nord în aşteptarea unui tren, am văzut o trupă ce se îmbarca cu muzică şi am aflat de la cei de pe peron că pleacă în provincie în vedereaale gerilor, pe care Condeescu şi-a notat-o.“
   

 
Sursa foto: Elita Marinei Regale Române în Rezistența Anticomunistă“, de Marian Moșneagu
 
Dacă, în urmă cu 123 de ani, pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, printr-o onorantă coincidență, pe 23 noiembrie 2017, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Citește și:

#DobrogeaDigitală: „Elita marinei regale române în rezistența anticomunistă“, de Marian Moșneagu. Coinculpatul comandor Costin Constantin

#DobrogeaDigitală: „Elita marinei regale române în rezistența anticomunistă“, de Marian Moșneagu. Coinculpatul căpitan-comandor Eftimie Ştefan

#DobrogeaDigitală: „Elita marinei regale române în rezistența anticomunistă“, de Marian Moșneagu. Coinculpatul comandor Toma Matei