#DobrogeaDigitală - „Excursie în Ciclade”, Pericle Martinescu: 137 de ani la nașterea lui Nikos Kazantzakis, creatorul lui Zorba Grecul


Născut pe 18 februarie/2 martie 1883, Nikos Kazantzakis este un autor grec care a scris de-a lungul vieții sale poeme, romane, eseuri, și cărți de călătorii. Probabil cel mai important și cel mai tradus scriitor grec al secolului XX. A devenit cunoscut în 1964, când a fost lansat filmul „Zorba Grecul”, bazat pe romanul cu același nume scris de acesta. Aflat veșnic în conflict cu autoritățile din Grecia pentru opiniile sale îndrăznețe (asemenea bunului său prieten Panait Istrati, era atașat ideilor de stânga), deși a îndeplinit o vreme și funcții publice, a găsit mai multă audiență în străinătate decât în propria patrie, fiind nominalizat de câteva ori la Premiul Nobel.





Iată în continuare cum descrie scriitorul Pericle Martinescu întâlnirea emoționantă cu creatorul lui Zorba Grecul, în volumul „Excursie în Ciclade!

 

„Scopul vizitei noastre la Egina nu era să mergem pe urmele legendelor şi ale zeilor intraţi în mitologie, ci să căutăm un om. Dar un om - pentru noi - semi-legendar: scriitorul Nikos Kazantzakis, pe care îl preţuiam amândoi cu aceeaşi convingere şi fervoare. Cu puţini ani în urmă citisem într-o revistă pariziană romanul Toda-Raba, scris de Kazantzakis în limba franceză şi publicat numai acolo, a cărui lectură mă fascinase. Am tradus cartea în româneşte şi primul cititor al manuscrisului meu a fost Anton, care s-a arătat la fel de tulburat de conţinutul şi tensiunea naraţiunii. La rândul său, el a tradus pentru mine, din greceşte, câteva capitole dintr-o recentă carte a lui Kazantzakis despre Spania, precum şi una din creaţiile lui dramatice, tragedia Melissa. Cunoşteam deci valoarea scriitorului şi eram doi admiratori entuziaşti ai lui, cu mult înainte ca el să devină celebru pe toate continentele lumii.


Ştiam că e un scriitor complex (poet, dramaturg, romancier, eseist), un spirit ager şi complicat, un suflet ardent şi un călător pasionat, din stirpea lui Ulise, iar dorința noastră̆ cea mai mare din anii aceia era să-l căutăm şi să-i facem cunoștință̆. Despre el îl auzisem vorbind cu aceeași admirație pe Panait Istrati, cu puțin înainte de a muri: «E una dintre minţile cele mai luminate, pe care le-am întâlnit în viaţa mea», spunea Istrati şi adăugase: «Eu nu valorez pe lângă el nici cât degetul cel mic de la mâna lui. A colindat lumea, dar acum trăieşte în Egina, o insulă lângă Pireu, unde şi-a ales sălaşul ...». Bineînţeles, asemenea afirmaţii au aprins şi mai mult focul inimilor noastre de a-I cunoaşte pe Kazantzakis. (...)


DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF!


Cel mai înalt dintre cei trei bărbaţi când a auzit că venim din România, a avut o tresărire bruscă şi puternică de surprindere, ca şi cum i-ar fi sosit pe neaşteptate nişte soli ce-i puteau aduce o veste extrem de importantă. Şi-a îmbrăcat numaidecât haina şi ne-a strâns mâinile cu efuziune. L-am recunoscut îndată pe Kazantzakis însuşi. El era însoţit de romancierul olandez Blester, prieten şi oaspete al lui în insulă - un blond pronunţat, cu haine albe, taciturn ce putea fi luat drept arhitect sau arheolog - şi de pictorul Kalmukas, din Atena, mic, negricios, jovial şi volubil, el singur vorbind mai mult decât ceilalţi doi la un loc. Se duceau toţi trei spre oraş.


După ce am făcut prezentările şi am aflat că locuiau în cele două căsuţe de pe ţărmul insulei (una a lui Kazantzakis, cealaltă a pictorului), unde formau, împreună cu soţiile lor, o colonie de artişti îndrăgostiţi de colţul acela liniştit şi solitar al Eginei, Kazantzakis s-a despărţit de prietenii lui, rugându-i să-l ierte că nu se mai duce cu ei (probabil pentru diverse aprovizionări) şi s-a întors din drum, împreună cu noi. Această întâlnire nevisată îi produsese o mare bucurie şi era la fel de nerăbdător să ne audă vorbind, pe cât de fericiţi eram noi că-l descoperisem atât de uşor:
Aveam în faţă un bărbat înalt, subţire, cu o figură spiritualizată, de ascet, cu nişte sprâncene mari, stufoase, de corsar.de sub care ţâşneau luminile a doi ochi pătrunzători, totuşi calzi şi prietenoşi, un om de peste 50 de ani, făcând la primul contact impresia că e un personaj desprins dintr-o pânză de El Greco.


Abia mai târziu aveam să aflăm că Nikos Kazantzakis se considera un fel de alter­ ego al marelui pictor, nu numai în virtutea afinităţilor spirituale şi temperamentale evidente în înfăţişarea şi în scrierile lui, dar şi datorită faptului că aveau aceeaşi obârşie, amândoi fiind născuţi în Creta. Ţinea în mână o carte de format redus, legată în piele, un «Dante» din care spunea că citeşte mereu, în momentele de răgaz, ca dintr-o mică Biblie. Era cartea lui de căpătâi, de care zicea că nu se desparte niciodată, fiind însoţitorul său cel mai fidel în călătoriile prin lumea largă.


De cum a auzit că venim din România, prima înterbare pe care ne-a pus-o a fost să-i spunem dacă l-am cunoscut pe Panait Istrati. Eram primii bucureşteni pe care-i întâlnea el după moartea lui Panait Istrati. Ne-a rugat să-i vorbim cât mai mult, să-i povestim tot ce ştiam despre «Panaitaki», marele său prieten, care decedase cu puţin mai înainte”.



#citește mai departe în volumul Excursie în Ciclade
#„Excursie în Ciclade”
#Autor Pericle Martinescu


Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.


DREPTURI DE AUTOR


a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.


b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.


Sursa foto: captură YouTube



Citește și:

#DobrogeaDigitală - „Umbre pe pânza vremii“, de Pericle Martinescu: Martor al sublimei prietenii dintre Panait Istrati și Nikos Kazantzakis



 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#DobrogeaDigitală: Grânele cultivate în Dobrogea anului 1879 - „Nu există isul maşinelor agricole“

#DobrogeaDigitală: Grânele cultivate în Dobrogea anului 1879 - „Nu există isul maşinelor agricole“

460
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Laerțiu (sec. III) - „Viețile, doctrinele și cugetările filozofilor vestiți”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Laerțiu (sec. III) - „Viețile, doctrinele și cugetările filozofilor vestiți”

1091
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Origene (sec. II-III) - „Împotriva lui Celsus”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Origene (sec. II-III) - „Împotriva lui Celsus”

1449
#citeșteDobrogea: Norme de serviciu existente în cadrul comunei urbane Constanța în anul 1941

#citeșteDobrogea: Norme de serviciu existente în cadrul comunei urbane Constanța în anul 1941

1803
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodian (sec. II-III) - „Istoria împăraților de după Marcus, în opt cărți”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodian (sec. II-III) - „Istoria împăraților de după Marcus, în opt cărți”

2135
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Cassius (sec. II-III) - „Istoria romană”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Cassius (sec. II-III) - „Istoria romană”

2088
#DobrogeaDigitală: „Pescuirile“ din Dobrogea anului 1879 - „Lacul Razim este cel mai important din acestea“

#DobrogeaDigitală: „Pescuirile“ din Dobrogea anului 1879 - „Lacul Razim este cel mai important din acestea“

1824
#DobrogeaDigitală: „Salinele și carierele“ Dobrogei din anul 1879 - „Cele mai importante sunt acelea din împrejurimile Tulcei și Măcinului“

#DobrogeaDigitală: „Salinele și carierele“ Dobrogei din anul 1879 - „Cele mai importante sunt acelea din împrejurimile Tulcei și Măcinului“

1805
#DobrogeaDigitală: Pădurile Dobrogei din anul 1879 - „Bogăția forestieră a Dobrogei este încă mare“

#DobrogeaDigitală: Pădurile Dobrogei din anul 1879 - „Bogăția forestieră a Dobrogei este încă mare“

1985
#citeșteDobrogea: Anul 1937 în cadrul Seminarului  Musulman din Medgidia

#citeșteDobrogea: Anul 1937 în cadrul Seminarului Musulman din Medgidia

2099
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Filostrat (sec. II-III) - „Viața lui Apollonios din Tanya”, „Heroicos”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Filostrat (sec. II-III) - „Viața lui Apollonios din Tanya”, „Heroicos”

2741
Istoria Dobrogei - Bibliografie:Florus (sec. II) -„Rezumat în două cărți al tuturor războaielor lui Titus Livius, vreme de 700 de ani”

Istoria Dobrogei - Bibliografie:Florus (sec. II) -„Rezumat în două cărți al tuturor războaielor lui Titus Livius, vreme de 700 de ani”

2781
#DobrogeaDigitală: Starea sanitară a Dobrogei din anul 1879 - „Valorează mult mai mult de cât reputația ce are“ (II)

#DobrogeaDigitală: Starea sanitară a Dobrogei din anul 1879 - „Valorează mult mai mult de cât reputația ce are“ (II)

2292
#DobrogeaDigitală: Starea sanitară a Dobrogei din anul 1879 - „Reputația de insalubritate ce o are Dobrogea este foarte exagerată“ (I)

#DobrogeaDigitală: Starea sanitară a Dobrogei din anul 1879 - „Reputația de insalubritate ce o are Dobrogea este foarte exagerată“ (I)

2113
#citeșteDobrogea: Întreprinderea economică de stat „Pâinea“ Constanța

#citeșteDobrogea: Întreprinderea economică de stat „Pâinea“ Constanța

3639
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Artemidor (sec. II) - „Tălmăcitor de vise”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Artemidor (sec. II) - „Tălmăcitor de vise”

3324
Istoria Dobrogei - Bibliografie:Aelianus(sec. II-III) - „Despre animale”, „Felurite istorioare”

Istoria Dobrogei - Bibliografie:Aelianus(sec. II-III) - „Despre animale”, „Felurite istorioare”

3281
#DunăreaCălăuzăTuristică: Satul Sfântul Gheorghe - „Este mai mult un sat oriental şi cu străzile pline de nisip“

#DunăreaCălăuzăTuristică: Satul Sfântul Gheorghe - „Este mai mult un sat oriental şi cu străzile pline de nisip“

3280
#citeșteDobrogea: Viceamiralul Constantin Niculescu - Rizea, un ofițer devotat, în slujba Marinei Române

#citeșteDobrogea: Viceamiralul Constantin Niculescu - Rizea, un ofițer devotat, în slujba Marinei Române

3372
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Gellius (sec. II) - „Nopțile atice”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Gellius (sec. II) - „Nopțile atice”

3883