#DobrogeaDigitală: Împroprietărirea și „oropsita chestiune a veteranilor”

Prin legea promulgată pe 2 aprilie 1903, se acordau loturi de pământ luptătorilor din Războiul de la 1877-78.

Mânați pe front de promisiunea împroprietăririi, veteranii au avut de întâmpinat multe provocări până să-și primească pământul promis, iar ulterior, fără vite și unelte agricole, s-au văzut în imposibilitatea de a-și lucra loturile primite.



De asemenea, cei sosiți în Dobrogea din restul țării, pentru a popula ținutul și a spori numărul de români din provincie au fost atrași cu o serie întreagă de avantaje, de care nu s-au bucurat prea repede, trăind o vreme în „cea mai neagră mizerie”.

Despre „oropsita chestiune a veteranilor” din Războiul de Independență și desfășurarea procesului de împroprietărire în județul Tulcea, putem citi detalii într-un articol publicat în ziarul „Dobrogea nouă”, I, nr.3, din 28 octombrie 1907, indexat în volumul „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“ .
 
„O chestiune de cel mai mare interes pentru judeţul Tulcea este fără îndoială împroprietărirea veteranilor. În cele ce urmează voi arăta cum s'au procedat cu împroprietăririle şi care este rezultatul:
 

Acordarea de pământuri în Dobrogea

Prin art. 1 din legea de la 2 Aprilie 1903, se prevede că: Luptătorii din răsboiul de la 1877-1878 cari au servit în armată cu grad inferior şi nu au pământ de hrană, vor putea dobândi în Dobrogea pământ de cultură şi locuri de casă pe domeniile statului, precum şi diferite avantagii printre cari: lemne gratuite din pădurile statului pentru a-şi construi case şi coşare, vite, unelte agricole de primă necesitate, precum şi scutire de dări pe un timp determinat.

Încă din primele zile ale aplicărei nouei legi pentru acordarea pământurilor veteranilor în Dobrogea, au sosit în parte în comunele acestui judeţ ingineri parcelatori, înfiinţându-se şi mai multe ocoale domeniale cu un şef şi două ajutoare, în scop pe de o parte al stabilirei proprietăţilor statului; iar pe de alta la facerea planurilor parcelărilor la noii împroprietăriţi. Abia înfiinţat serviciul şi când încă nu se cunoştea, nici terenul unde urma să se aşeze viitorii cetăţeni ai satelor dobrogene, se dă ordin şi încep să sosească cârduri de veterani. Printre cei dintâi sosiţi sunt veteranii, azi stabiliţi în satul Camber pendinte de comuna Armutlia. Au venit atunci şi cu multă greutate după ce au trecut luni întregi, au fost împroprietăriţi 167 veterani.
 

Cum s'au făcut împroprietărirele

Încă de la început ţin să arăt, că modul cum s'au făcut împroprietăririle, n'au putut de cât să aducă la cea mai desăvârşită descurajare a sărmanilor locuitori veniţi din patria mumă. Să mă explic: Au sosit azi bună oară în comuna X, 50 veterani. Aceştia până să ajungă să fie împroprietăriţi pe terenul celor 8 hectare, a trebuit să treacă luni de zile şi să străbată de zeci de ori calea către locuinţa şefului de ocol sau inginerului parcelator. În sfârşit după multă trudă, au fost împroprietăriţi. Pornesc din nou la drum de astă dată fie la administraţia domenială din Constanţa, fie la şeful de ocol pentru a stărui să primească unelte agricole şi vite, căci ce pot să facă cu pământul dacă cele necesare pentru munca lui nu le posedă? Iarăşi trece timp îndelungat şi abia pot să obţină un plug şi o grapă fără a li se da unelte agricole. Şi starea aceasta de lucruri datează încă de la început, şi se vede că este un făcut ca ori de câte ori se începe o eră de românizare a acestei provincii, trebue să se pună piedice şi piedice din acelea peste cari nu se mai pot rece. Hîrţuiţi când în dreapta, când în stânga, căzuţi peste o populaţiune care numai cu ochi buni nu putea să îi privească, lipsiţi de bani, starea de mizerie a acestor veterani atinge culmea. Este de ajuns ca cine-va să treacă prin satele Camber, Trestenic, Slava-Rusă, Canlă-Bugeac, oraşul Babadag etc. pentru ca să-şi facă pe deplin ideie de starea lor. În majoritate n'au case, locuesc în bordeie sau în drumuri cu vitele din care cauză veşnic sunt bolnavi.
 

Cum îşi cultivă veteranii pământul?

Am arătat că mulţi dintre veterani n'au primit la timp nici vite şi nici unelte agricole. Din această cauză aceştia au închiriat pămîntul locuitorilor indigeni. În afară de aceasta, în multe comuni, veteranii au fost împroprietăriţi pe locuri păduroase. Aceasta contribue mult la descurajarea lor, căci aşa bătrâni cum se găsesc şi fără nici un sprijin nici în zece ani nu vor putea să desfundă acele terenuri păduroase, pentru a le face arabile.
 

Construcțiuni de case

Prin articolul 9 din regulamentul de aplicare legei împroprietărirei veteranilor, se arată că Ministerul de Domenii va înlesni mijloace pentru construirea de case veteranilor în lipsă. Pe baza acestei dispoziţiuni în decursul celor 4 ani de la punerea în aplicare a acestui regulament, s'au construit un număr foarte mic de case. Locuitorii sărmani, au aşteptat şi aşteaptă în zadar, ca statul să le construiască case. Dar modul cum s'a procedat la facerea caselor, denotă, că aceia cari au fost însărcinaţi cu executarea, nu erau cătuşi de puţin pregătiţi pentru aceasta şi au făcut ca statul să cheltuiască bani fără nici un folos. Aşa în anul 1906 de către administraţia domenială, s'a adus în satul Camber materialul lemnos pentru făcut case. S'au stins două gropi de var şi s'a extras şi piatra necesară, construirilor de case. Din ce cauză însă, numai inginerul însărcinat cu construirile ştie, lucrările au rămas nefăcute, lemnăria a putrezit iar varul nefiind bine stins şi rău conservat s'a stricat. La Başchioi s'a construit o casă însă a fost lăsată neterminată. Apucată fiind de iarnă, din cauza zăpezilor păreţi s'au năruit şi azi prezintă o adevărată ruină. Cam lucruri de felul acesta se pot găsi aproape în fiecare comună unde s'au început construiri de case. Şi când ast-fel se petrec lucrurile, se naşte întrebarea? Cine este care perde? Dacă statul, atunci n'ar trebui luate măsuri contra acelora cari au căutat să-i aducă pagube materiale?
 

Ce ar trebui de făcut?

Scopul principal al legiuitorului credem că a fost la împroprietărirea veteranilor, pentru ca aducându-i în Dobrogea, să mărească numărul populaţiunei româneşti, atât de mică în proporţie cu elementele străine, deci un început de eră de românizare. S'a constatat azi că s'au împroprietărit veterani, cari în viaţa lor n'au pus mâna pe coarnele plugului. Aşa s'au împroprietărit veterani cari au diferite meserii ca cismari, croitori, lemnari etc. Din această cauză ei dau pământurile cu chirie altora. S'au mai dat pământuri la veterani, cari doborâţi în viaţă de un trai rău, azi sunt în neputinţa ca să mai muncească. În această privinţă ar trebui fiind-că este vorba aci de oţelire în luptă, să se facă selecţiune printre veterani şi să nu să împroprietărească în satele cu elemente străine, în cele bulgăreşti şi ruseşti, de cât oameni viguroşi şi cari dispun de oare care mijloace băneşti. Să se parceleze terenurile disponibile ale statului şi unde urmează să se facă împroprietăririle în parcele de câte 7 hectare. Să se delimiteze cel'lalt hectar pentru izlaz. Să se construiască atâtea case câte parcele sunt făcute. Să se procure vite, unelte agricole iarăşi pentru atâtea parcele câte sunt. Asupra vitelor să se cumpere din cele Dobrogene, de oare ce s'a constatat că cele aduse de aiurea nu durează aci, fie din cauza climatului, fie din cauza păşunei şi a apei. Când totul va fi gata atunci să se dea poruncă pentru a veni în comune atâţea veterani câte parcele sunt. Să se institue o comisiune compusă din subprefect, primar, doi gospodari din sat şi represintantul administraţiei domeniale, care să dea în primire, în prima zi a presentărei veteranului prin dresare de procesverbal, pământul de arătură izlazul, casa, vitele şi uneltele agricole. Când ast-fel se va procede vom fi siguri de prosperitatea viitorilor cetăţeni ai acestei provincii.

Cum s'a procedat până în present nu s'a făcut alt ceva de cât s'a adus asupra veterani lor cea mai neagră mizerie căci şi ce au avut au cheltuit.
Să sperăm că actualmente d. Vasile Kirculescu, distinsul inspector al Ministerului de Domenii, administratorul domenial prin delegaţie, care a dat dovezi de multă pricepere şi energie va duce şi oropsita chestiune a veteranilor la un bun sfârşit pentru bucuria acestor oameni şi spre binele acestui judeţ.”
 
#citeşte mai departe în „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“ 
#„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“
#Autor Stoica Lascu

Dacă, în urmă cu 123 ani, pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 

 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa.sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

Sursa foto: historia.ro
 

Citește și:

#DobrogeaDigitală: „Foştii cetăţeni otomani devin deci cetăţeni Români”

#DobrogeaDigitala: „Cu ce s'au ales Dobrogenii?”