#DobrogeaDigitală: „În filosofia lui Kant, găsim două elemente fundamentale - unul idealist și altul realist“


 
 
  • George G. Antonescu a fost un pedagog român care a trăit între 1882 – 1953 și a predat la Universitatea din București. O bună vreme a fost și director al Institutului Pedagogic Român.
 
 
Volumul „Istoria Pedagogiei. Doctrinele fundamentale ale pedagogiei moderne“  este semnată de George G. Antonescu (n. 1882 – d. 1953), pedagog român, profesor de pedagogie la Universitatea din Bucureşti şi director al Institutului Pedagogic Român. Autorul a publicat cartea în anul 1927 la editura „Casei Școalelor“.
 
În cele 540 de pagini sunt tratate subiecte de maximum interes pentru domeniul pedagogiei, semnatarul cărții abordând diferite problematici, plecând de la începuturile istorice ale pedagogiei și ajungând la stadiul acesteia din anul 1927. Antonescu creionează ideea principală pe granița dintre „pedagogia veche“ și „pedagogia modernă“.
 
„Convinşi prin urmare de faptul că pedagogia prezentului este o desvoltare evolutivă a celei din trecut şi de acela că în pedagogie trebuie să luptăm pentru progres şi evoluţie, dar în acelaş timp contra pornirilor revoluţionare, facem în lucrarea de faţă - pe baza diferitelor sisteme pedagogice, aparţinând secolelor XVII, XVIII şi XIX - expunerea critică a doctrinelor fundamentale ale pedagogiei moderne, cari, pe deoparte au sintetizat diversele tendinţe pedagogice şi filosofice ale timpului, în care s’au produs, iar pe dealta, au deschis perspective largi şi luminoase gândirii pedagogice ulterioare şi au exercitat o influenţă hotărîtoare asupra mişcării pedagogice a timpului nostrum“, se punctează în începutul cărții.
 
Cartea este structurată în zece mari capitole după cum urmează:
I.Factorii culturali, determinanţi ai doctrinelor pedagogiei moderne
II.Filosofia şi pedagogia Iui John Cocke
III.Filosofia şi pedagogia Iui I. A. Comenius
IV.Filosofia şi pedagogia lui J. J. Rousseau. Filantropinismul .
V. Filosofia şi pedagogia lui I. Kant
VI. Schiller. Educaţia estetică în legătură cu cea morală
VII. Goethe. Idealul său pedagogic
VIII. Filosofia şi pedagogia lui I. H. Pestalozzi. Diesterweg Frobel
IX. Filosofia şi pedagogia Iui I. F. Herbart. Urmaşii Iui Herbart
X. Filosofia şi pedagogia lui Herbert Spencer
 


IX. Filosofia şi pedagogia Iui I. F. Herbart. Urmaşii Iui Herbart
 
„Deşi Pestalozzi ne-a lăsat o sumă de principii admise definitiv de ştiinja pedagogiei, Ie lipsi întrucâtva justificarea ştiinţifică, din punct de vedere al fondului, şi sisteinatizarea, din punct de vedere al formei.

I. Fr. Herbart împlineşte aceste lipsuri printr’un sistem de pedagogie bine închegat, la baza căruia pune un sistem filosofic (îh special psihologia şi etica). Nu trebue să cădem însă în greşala, pe care o fac unii adeseori de a crede că Herbart a procedat numai pe cale deductivă la stabilirea principiilor sale pedagogice.

Găsim, într’adevăr, multe deducţii, în special în domeniul psihologiei şi eticei, dar multe din ideile sale pedagogice au fost supuse controlului experienţei sau chiar derivate din experienţă, deoarece Herbart a fost şi pedagog practician: a educat copiii unui baron elveţian, Steiger, notându-şi toate observările făcute cu prilejul educării lor; a vizitat pe Pestalozzi la Burgdorf; a înfiinţat un seminar pedagogic la Universitatea din Konigsberg, unde eră profesor de pedagogie. Toate aceste experienţe i-au servit drept bază pentru inducţii, aşa încât nu întreg sistemul său pedagogic e construit deductiv.

Herbart s’a născut la 4 Mai 1776, în oraşul Oldenburg din Germania. Tatăl său eră magistrat. Educaţia i-a făcut-o mai mult mamă-sa, o femeie foarte energică. Instrucţia elementară a primit-o dela pastorul UIze, care i-a dat şi oarecare cultură filosofică. Pastorul tllze spune că tânărul Herbart eră dotat cu precizie şi sistemă în gândire; se interesă foarte mult de problemele filosofice şi 421 a vârsta de 14 ani a scris «Câte-va cuvinte supra teoriei libertăţii voinţei». S’a ocupat şi de muzică, făcând unele încercări de compoziţie; cultura muzicală l-a ajutat în stabilirea principiilor sale estetice şi psihologice.
 
[…]
 
„Toată filosofia modernă e dominată de filosofia lui Kant. La el găsim sintetizate sistemele anterioare ale filosofiei moderne.
Ia domeniul teoriei cunoaşterii, atât curentul empirist — reprezentat de Bacon, Locke, Hiime — cât şi cel raţionalist — reprezentat de Descartes, Leibniz — sunt sintetizate în concepţia criticistă a lui Kant.

In metafizică, găsim de asemenea legătura dintre obiectivism şi subiectivism (Berkeley) în sistemul subiectiv- obiectiV al lui Kant.
La urmaşii lui Kant, s’ar părea .că-această sinteză se desface din nou în elementele ei componente şi dă naştere întregei filosofii post-kantiene.

În filosofia lui Kant, găsim două elemente fundamentale: unul idealist, reprezentat prin formele apriorice, spațiul şi timpul în domeniul sensibilităţii şi categoriile logice în domeniul intelectului şi altul realist care este «lucrul în sine». Cunoştinţa nu e posibilă decât prin conlucrarea acestor două elemente. In filosofia postkantiană, desbinându-se aceste elemente, se produc trei mari curente filosofice:

1) Curentul idealist, reprezentat prin Fichle; (idealismul subiectiv), Schelling (idealismul obiectiv) şi Hegel (idealismul absolut);

2) Curentul realist, reprezentat prin Herbart;

3) Curentul ideal-realist, care caută reîmpăcarea celor două elemente, reprezentat în prijnul rând prin Schopenhauer.“
 
 
Descarcă gratuit volumul
„Istoria Pedagogiei. Doctrinele fundamentale ale pedagogiei moderne“ de George G. Antonescu
Din biblioteca Digitală ZIUA de Constanța

 
Sursa foto: „Istoria Pedagogiei. Doctrinele fundamentale ale pedagogiei moderne“ de George G. Antonescu
 
Dacă, în urmă cu 123 de ani, pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, printr-o onorantă coincidență, pe 23 noiembrie 2017, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Citește și:

#DobrogeaDigitală: „La sfârșitul secolului al-XVIII-lea și începutul secolului al-XIX-lea, teologia nu se mulţumea numai cu revelaţia divină, ci voia să facă şi demonstraţie logică...“
 
#DobrogeaDigitală: «Dacă unul favorizează numai frumosul, altul numai utilul, amândoi, împreună, abea compun un om»
 
#DobrogeaDigitală: „Nu putem trece, fără nici o mijlocire, dela atmosfera caldă a sentimentelor şi înclinaţiilor la atmosfera rece a raţiunii pure a datoriei absolute, a imperativului categoric“
 
#DobrogeaDigitală: „Istoria Pedagogiei. Doctrinele fundamentale ale pedagogiei moderne“. Filosofia şi pedagogia lui I. Kant

#DobrogeaDigitală: Factorii culturali, determinanţi ai doctrinelor pedagogiei moderne

 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

657
#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

641
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

842
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

1035
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

1567
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

1627
#DobrogeaDigitală: „Populațiunea“ orașului Tulcea din anul 1879

#DobrogeaDigitală: „Populațiunea“ orașului Tulcea din anul 1879

1864
#citeșteDobrogea: Colonelul Anton Barbieri, un comandant italian pentru flota statului român

#citeșteDobrogea: Colonelul Anton Barbieri, un comandant italian pentru flota statului român

1678
#DobrogeaDigitală: Producția de lână din Dobrogea anului 1879 - „Lâna e aceea ce interesează direct pe Europa“

#DobrogeaDigitală: Producția de lână din Dobrogea anului 1879 - „Lâna e aceea ce interesează direct pe Europa“

1604
#DobrogeaDigitală: Grânele cultivate în Dobrogea anului 1879 - „Nu există isul maşinelor agricole“

#DobrogeaDigitală: Grânele cultivate în Dobrogea anului 1879 - „Nu există isul maşinelor agricole“

1482
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Laerțiu (sec. III) - „Viețile, doctrinele și cugetările filozofilor vestiți”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Laerțiu (sec. III) - „Viețile, doctrinele și cugetările filozofilor vestiți”

1973
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Origene (sec. II-III) - „Împotriva lui Celsus”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Origene (sec. II-III) - „Împotriva lui Celsus”

2354
#citeșteDobrogea: Norme de serviciu existente în cadrul comunei urbane Constanța în anul 1941

#citeșteDobrogea: Norme de serviciu existente în cadrul comunei urbane Constanța în anul 1941

2548
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodian (sec. II-III) - „Istoria împăraților de după Marcus, în opt cărți”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodian (sec. II-III) - „Istoria împăraților de după Marcus, în opt cărți”

2857
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Cassius (sec. II-III) - „Istoria romană”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Cassius (sec. II-III) - „Istoria romană”

2814
#DobrogeaDigitală: „Pescuirile“ din Dobrogea anului 1879 - „Lacul Razim este cel mai important din acestea“

#DobrogeaDigitală: „Pescuirile“ din Dobrogea anului 1879 - „Lacul Razim este cel mai important din acestea“

2567
#DobrogeaDigitală: „Salinele și carierele“ Dobrogei din anul 1879 - „Cele mai importante sunt acelea din împrejurimile Tulcei și Măcinului“

#DobrogeaDigitală: „Salinele și carierele“ Dobrogei din anul 1879 - „Cele mai importante sunt acelea din împrejurimile Tulcei și Măcinului“

2534
#DobrogeaDigitală: Pădurile Dobrogei din anul 1879 - „Bogăția forestieră a Dobrogei este încă mare“

#DobrogeaDigitală: Pădurile Dobrogei din anul 1879 - „Bogăția forestieră a Dobrogei este încă mare“

2688
#citeșteDobrogea: Anul 1937 în cadrul Seminarului  Musulman din Medgidia

#citeșteDobrogea: Anul 1937 în cadrul Seminarului Musulman din Medgidia

2807
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Filostrat (sec. II-III) - „Viața lui Apollonios din Tanya”, „Heroicos”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Filostrat (sec. II-III) - „Viața lui Apollonios din Tanya”, „Heroicos”

3464