#DobrogeaDigitală: Ion Bănescu, „fruntaşul şi luminătorul tinerimei dobrogene”

• La 11 noiembrie 1909, se stingea, la Constanța, fostul primar al urbei, Ion Bănescu

 
Născut la Roman, județul Neamț, în 1851, și absolvent al Academiei Mihăilene din Iaşi, cu studii berlineze de drept, litere, arheologie, istorie-geografie, Ion Bănescu avea să sosească în Dobrogea, odată cu revenirea provinciei la România, fiind numit revizor școlar pentru districtul Constanţa.
Nu bănuia atunci că avea să petreacă aici peste trei decenii de viață și activitate fructuoasă, muncind cu pasiune și devotament pentru semenii săi.
Este cel care a înfiinţat la Constanţa prima şcoală normală de învăţători şi institutori, pe care o va conduce în calitate de director între anii 1893-1896. Va fi profesor şi apoi director al prestigiosului gimnaziu „Mircea cel Bătrân”, înfiinţat la 1 septembrie 1896 și transformat în liceu în 1911.
Ca primar al Constanței, a rămas memorabil pentru seria de realizări edilitare de mare anvergură, într-un mandat de numai doi ani (1905-1907).
Iată cum era evocată, la trecerea în neființă, memoria acestui „mare şi bun cetăţean şi român”,  într-un articol apărut în ziarul "Viitorul Dobrogei" (II, nr. 41. 15 noiembrie 1909).
Publicația este antologată în volumul „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei”, alcătuit de istoricul Stoica Lascu.
 


„S'a stins! Moartea neaşteptată şi năprasnică l'a luat dintre noi. Flacăra luminoasă ce răspândea în jurul său, a apus. Un gol imens s'a făcut în mijlocul nostru şi o durere nespus de mare ne-a pătruns inimile. Ion Bănescu, cel mai bun şi cel mai destoinic cetăţean al Constanţei şi al Dobrogei întregi, a trecut din această viaţă efemeră în viaţa veşnică. Patriotul luminat, luptător de frunte, timp de 32 ani, cât a trăit aci în Dobrogea, nu a urmărit de cât o ţintă, care vecinic îi obseda sufletu-i ales, şi acel gând şi acea ţintă a fost totdeauna pentru dânsul binele obştesc, înălţarea neamului românesc şi afirmarea lui cât mai mult ca popor civilizator pe malul Mării Negre. El a fost în copilărie bursier al Academiei Mihăilene din Iaşi, după care a fost trimis la Berlin unde a urmat studiile la facultatea de drept şi filosofie, după care s'a întors în ţară ocupând locul de substitut la tri7 bunalul din Cahul; a fost membru al societăţii etnnografice, pentru care poseda Medalia Academiei din Paris pentru lucrările sale ştiinţifice. Medaliat cu medalia ci. I de aur la expoziţia română din Bucureşti şi medalia de argint pentru cercetări arheologice, d-nul Ion Bănescu era om cult în toată accepţiunea cuvântului. Fire aleasă, în lunga şi neîntrerupta sa muncă aci în Dobrogea, s'a făcut cunoscut şi s'a impus tuturor prin devotamentul său către adevăr, prin inteligenţa sa.

De la un capăt la celalt al Dobrogei numele său a fost cunoscut şi de bătrâni şi de tineri şi de copii chiar. Tinerii de azi, cari s'au adăpat la lumina neperitoare a ştiinţei în primele şcoli înfiinţate de el în Dobrogea, nu pot uita nici acum zilele, când Ion Bănescu, cu autoritatea-i cunoscută, intră ca revizor şcolar al Dobrogei în clasă, ca să facă inspecţie; pe cât de mic era la stătură pe atât de mare apărea înaintea foştilor elevi ai şcoalelor Dobrogene. Întregul corp didactic din Dobrogea, ales de el, care împreună cu el au tras cea dintâi brazdă de lumină pe acest pământ, îl iubea şi'l respecta.
Ion Bănescu, a fost omul întreg, omul croit dintr'o bucată, care ştia ce voeşte, ce urmăreşte să facă şi care răsturna ca un titan în calea sa orice i s-ar fi pus în cale, numai ca să-şi ajungă scopul ce urmăreşte pentru binele tuturor. Cănd a părăsit revizoratul şcolar al Dobrogei, deşi lucrase cu tot focul sufletului său, pentru întemeierea celor dintâi şcoli dobrogene, deşi a lăsat după dânsul urme neşterse de prodigioasa sa activitate, deşi prin el, şi cu el s'au ridicat zeci de localuri de şcoli în satele încă pustii ale Dobrogei, - totuşi gândul său, fiinţa-i întreagă, a rămas lipită de opera-i săvârşită şi s'a silit cu noi puteri să o desăvârşească.

Înfiinţarea Şcoalei Normele de institutori şi învăţători din Constanţa, a fost o dovadă vie că Ion Bănescu, urmărea încă din inimă, deplina aşezare a învăţământului primar din Dobrogea pe baze solide. Foşti elevi ai acestei şcoli, aleşi de el, numai dintre fiii Dobrogeni, azi aproape toţi învăţători distinşi, răspândind cu pricepere lumină în satele dobrogene, nu pot uita nici azi disciplina de fer, ordinea, educaţiunea şi îngrijirea părintească ce le-a dat-o primul director al acestei şcoli, Ion Bănescu. Ca profesor de geografie şi în urmă ca director al Gimnaziului din Constanţa, Ion Bănescu a fost de asemenea fruntaşul şi luminătorul tinerimei dobrogene. Retras din profesorat, Ion Bănescu nici odată nu şi-a părăsit idealul său pentru şcoala românească din Dobrogea, ci vecinic a rămas cu inima şi sufletul alături de şcoala dobrogeană, urmărind pas cu pas progresele ei. Când Ion Bănescu a intrat în viaţa politică atunci s'a văzut de ce fapte măreţe pentru binele obştesc era înflăcărată inima şi cugetarea sa. Ca primar al oraşului Constanţa, el a săvârşit lucrări mari, care-l vor face nemuritor între cetăţenii acestui oraş. În doi ani de primariat, Ion Bănescu a realizat atâtea îmbunătăţiri încât a lăsat în uimire chiar pe adversarii săi şi s-a afirmat ca cel dintâi primar şi cel mai bun părinte de oraş din întreaga ţară.

Numele lui Ion Bănescu şi marile sale lucrări de edilitate, deveniseră cunoscute dela Dorohoiu la Severin, fiind admirat şi glorificat pentru puterea sa de muncă pentru inteligenţa-i vastă şi cinstea-i . ireproşabilă. Aducerea apei din Constanţa pentru oraşul Constanţa, pentru care a luptat cu succes chiar fiind în opoziţie, în urmă şi-a realizat-o, în sfârşit, întocmai cum el o proectase, minunata plajă şi băile dela Mamaia, atât de admirate de întreaga ţară şi de străini chiar, clădirea bisericei din partea de sus a oraşului, a cazinului comunal, pe care-l proectase mare şi ca un monument neperitor în stil românesc, a şcoalelor No. 2 de băieţi şi fete, care astăzi a devenit Gimnaziul din oraş, iluminarea oraşului cu electricitate, canalizarea lui, pavarea cu asfalt şi cu piatră cubică a părţii de cunoştinţă mai cu folos fraţilor din patria mamă toate nevoile, de care nevoe Dobrogea.

Nouă urmaşilor acestui titan nu ne rămâne decât să-i preamărim memoria şi luând pilda abnegaţiunei de sine şi de ai săi, să luptăm ca visurile lui să se îndeplinească în viitor. Eternă să-i fie memoria între noi şi uşoară să-i fie ţărâna acestui mare şi bun cetăţean şi român.”
 
citeşte mai departe în  #„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“ Autor Stoica Lascu

Dacă, în urmă cu 123 ani, pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima  BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa.sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
Sursa foto: constanta.ro
 
Citește și:
 
#DobrogeaDigitală: Ion Bănescu, „un român inimos şi luminat”