#DobrogeaDigitală: „La sfârșitul secolului al-XVIII-lea și începutul secolului al-XIX-lea, teologia nu se mulţumea numai cu revelaţia divină, ci voia să facă şi demonstraţie logică...“

 
 
 

• George G. Antonescu a fost un pedagog român care a trăit între 1882 – 1953 și a predat la Universitatea din București. O bună vreme a fost și director al Institutului Pedagogic Român.

 
Volumul „Istoria Pedagogiei. Doctrinele fundamentale ale pedagogiei moderne“  este semnată de George G. Antonescu (n. 1882 – d. 1953), pedagog român, profesor de pedagogie la Universitatea din Bucureşti şi director al Institutului Pedagogic Român. Autorul a publicat cartea în anul 1927 la editura „Casei Școalelor“.


În cele 540 de pagini sunt tratate subiecte de maximum interes pentru domeniul pedagogiei, semnatarul cărții abordând diferite problematici, plecând de la începuturile istorice ale pedagogiei și ajungând la stadiul acesteia din anul 1927. Antonescu creionează ideea principală pe granița dintre „pedagogia veche“ și „pedagogia modernă“.
 
„Convinşi prin urmare de faptul că pedagogia prezentului este o desvoltare evolutivă a celei din trecut şi de acela că în pedagogie trebuie să luptăm pentru progres şi evoluţie, dar în acelaş timp contra pornirilor revoluţionare, facem în lucrarea de faţă - pe baza diferitelor sisteme pedagogice, aparţinând secolelor XVII, XVIII şi XIX - expunerea critică a doctrinelor fundamentale ale pedagogiei moderne, cari, pe deoparte au sintetizat diversele tendinţe pedagogice şi filosofice ale timpului, în care s’au produs, iar pe dealta, au deschis perspective largi şi luminoase gândirii pedagogice ulterioare şi au exercitat o influenţă hotărîtoare asupra mişcării pedagogice a timpului nostrum“, se punctează în începutul cărții.
 
Cartea este structurată în zece mari capitole după cum urmează:
I.Factorii culturali, determinanţi ai doctrinelor pedagogiei moderne
II.Filosofia şi pedagogia Iui John Cocke
III.Filosofia şi pedagogia Iui I. A. Comenius
IV.Filosofia şi pedagogia lui J. J. Rousseau. Filantropinismul .
V. Filosofia şi pedagogia lui I. Kant
VI. Schiller. Educaţia estetică în legătură cu cea morală
VII. Goethe. Idealul său pedagogic
VIII. Filosofia şi pedagogia lui I. H. Pestalozzi. Diesterweg Frobel
IX. Filosofia şi pedagogia Iui I. F. Herbart. Urmaşii Iui Herbart
X. Filosofia şi pedagogia lui Herbert Spencer
 
 

VIII. Filosofia şi pedagogia lui I. H. Pestalozzi. Diesterweg Frobel
 
„1. Luminarea poporului, raţionalismul şi utilitarismul. — Un factor de mare importanţă al vieţii intelectuale a secolului al XVllI-lea şi începutul secolului al XlX-lea era curentul luminării poporului, reprezentat prin oameni ca Basedow, Campe, Trapp, Salzmann, Diderof, Helvetius, ş. a

Caracterele principale ale acestui curent sunt următoarele: Raţionalismul exagerat și Eudemonismul şi Utilitarismul

a) Raţionalismul exagerat, care acordă intelectului suveranitate şi autonomie absolută atât din punct de vedere psihologic,—întrucât produsele fantaziei şi manifestările intuitive şi emoţionale ale sufletului erau desconsiderate, în multe cazuri chiar dispreţuite, —cât şi din punct de vedere logic, întrucât se tindea la înlăturarea a tot ce constituia tradiţie şi autoritate în materie de cultură.

Orice teorii supra-naturaliste sau mistice asupra lumii şi vieţii, precum şi acceptarea necondiţionată a oricăror principii ştiinţifice, morale, sau religioase, erau respinse de intelectul suveran, care îşi asumă dreptul şi datoria de a Gontrolă toate elementele culturii tradiţionale şi de a stabili noi valori, din propria sa iniţiativă şi în baza propriilor sale forţe.

Dumnezeu, fiinţa universală, care a creat şi stăpâneşte totul, e rațiune, —susţinea acest raţionalism—şi deaceea peste tot în natură şi societate recunoaştem existenja şi influenta raţiunii. Ordinea şi regularitatea, în care se petrec fenomenele naturale şi sociale nu pot fi decât efectul unei influente raţionale.

Teologia nu se mulţumea numai cu revelaţia, divină, ci voia să facă şi demonstraţie logică: existenta lui Dumnezeu se dovedea cu argumente filosofice, în special cu argumentul cosmologic şi cel ontologic; răul în lume se explica prin faptul că, lumea fiind mărginită, nu putea fi perfectă şi deci nu putea fi lipsită de rele.

Legile —se susţinea mai departe,—sunt create de anumiţi oameni, după norme bine chibzuite şi în vederea  bunului mers al societăţii. Limba nu e altceva decât un tot de semne convenţionale inventat de oameni în mod intenţionat, pentru a se putea înţelege între ei.
Aceluiaş raţionalism erau supuse literatura şi arta. Adepți ai curentului luminării, ca Gellert ş. a. Urmăreau în scrierile lor scopuri morale şi didactice. In poezie se expuneau precepte morale şi religioase sau se satirizau viciile. Arta plastică înfăţişa virtuţi şi adevăruri întrupate în figuri alegorice. Dreptatea, iubirea, intelepciunea erau reprezentate în opere de pictură şi sculptură.

Nu mai puţin rationalistă era şi pedagogia. Luminarea mintii, şi împodobirea ei cu precepte bune, constituia scopul educaţiei. Educaţia voinţei prin mijloace proprii nu era apreciată, în baza teoriei raţionaliste, că, desvoltând şi luminând raţiunea, se influenţează şi voinţa, întrucât acela, care cunoaşte răul, nu-l face; răul era socotit că vine dint’o eroare. Tot atât de nesocotită era şi educaţia sentimentului.“

   
 
Sursa foto: „Istoria Pedagogiei. Doctrinele fundamentale ale pedagogiei moderne“ de George G. Antonescu
 
Dacă, în urmă cu 123 de ani, pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, printr-o onorantă coincidență, pe 23 noiembrie 2017, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Citește și:
 
#DobrogeaDigitală: «Dacă unul favorizează numai frumosul, altul numai utilul, amândoi, împreună, abea compun un om»
 
#DobrogeaDigitală: „Nu putem trece, fără nici o mijlocire, dela atmosfera caldă a sentimentelor şi înclinaţiilor la atmosfera rece a raţiunii pure a datoriei absolute, a imperativului categoric“
 
#DobrogeaDigitală: „Istoria Pedagogiei. Doctrinele fundamentale ale pedagogiei moderne“. Filosofia şi pedagogia lui I. Kant
 
#DobrogeaDigitală: Factorii culturali, determinanţi ai doctrinelor pedagogiei moderne
 
#DobrogeaDigitală: „Ştiinţa, ca şi arta, se serveşte de percepţie şi raţiune, religia de revelaţie.“