#DobrogeaDigitală: „Lăcaşul acesta să îndemne generaţiile viitoare pe drumul senin, crescător şi înfloritor de suflete al culturei româneşti”

  • În urmă cu 94 de ani, la 23 septembrie 1927, se inaugura la Constanța Teatrul Ligii Culturale a Românilor, în actuala clădire a fostului teatru „Fantasio”.
 
Filiala constănțeană a Ligii Culturale a Românilor, prezidată de I.N.Roman, a promovat, încă din 1915, ideea creării unui teatru în orașul de la malul mării, un edificiu care să găzduiască spectacole, filme și întruniri culturale.
 
După ce Primaria a donat Ligii terenul de pe B-dul Ferdinand colț cu str. Mihai Viteazul, s-au lansat diverse campanii pentru strângerea fondurilor necesare construirii viitorului teatru, însă, abia în anul 1927, filantropul grec Demosteni Tranulis a finalizat proiectul, finanțând integral construirea clădirii.

Această a doua sală de teatru şi spectacole se alătura primului edificiu de gen, „Elpis”, ridicat tot de comunitatea grecească, în 1898.

Tranulis, al cărui nume avea să-l poarte ulterior teatrul din oraș, începe tratativele cu Liga Culturală și cu președintele său de pe atunci, Nicolae Iorga, în 1926, cu promisiunea ca, după 15 ani de exploatare, să doneze clădirea Ligii culturale.
 
Teatrul a costat cu două milioane de lei mai mult decât estimările inițiale, dar Tranulis s-a ambiționat să îl termine și să-l doteze, în final, cu cele mai avansate echipamente din acea vreme, cu instalațiile tehnice de proiecție, sunet și lumină.
 
La inaugurarea clădirii teatrului, pe  23 septembrie 1927, a fost prezent însuși Nicolae Iorga,  spiritul neobosit al politicii, istoriei şi culturii românești.
El a susținut, cu acest prilej, o conferință intitulată „Românii pe malul drept al Dunării”, la care au asistat peste 2000 de persoane. „Ceea ce au făcut aici Dimitrie Tranulis și Liga fac mai mult decât trei sferturi din discursurile rostite în anumite adunări in drept”, sunt cuvintele memorabile ale savantului român.
 
Iată un fragment din Actul comemorativ, citit de Ion Borcea, secretarul Ligii culturale, cu prilejul punerii pietrei de temelie a teatrului constănțean:
 
„Urmând îndemnul şi însufleţirea dată nouă de marele preşedinte a Ligei culturale şi inimosul român şi scriitor N. IORGA, profesor universitar din Bucureşti, Noi, comitetul de conducere a Ligei culturale secţia Constanţa, preşedinte D. STOICESCU, judecător prezident, vice-preşedinţi, N.D. CHIRESCU, avocat, I. STOENESCU DUNĂRE inginer, casier Petre POSTELNICU comerciant, şi secretar I. BORCEA: Pus-am piatra fundamentală a primului teatru românesc în Dobrogea, închinat Ligei pentru unitatea culturală a tuturor Românilor, în a cărei deplină proprietate şi folosinţă va trece, ca un omagiu adus culturei româneşti, la care luminatu-s-a tot dobrogeanu: Locaşul ce se clădeşte şi se ridică înzestrânduse cu cele de cuviinţă de către concetăţeanul nostru şi iubitorul de artă, fiu al Constanţei, domnul Demostene TRANULIS; şi facem din adâncul inimei noastre urare ca, lăcaşul acesta să îndemne generaţiile viitoare pe drumul senin, crescător şi înfloritor de suflete al culturei româneşti. Acest act comemorativ a fost semnat de toţi cei prezenţi, urmând ca după terminarea acestui edificiu, să fie pus în zid într’una din sălile teatrului”.

În volumul Dobrogea Jună. Caleidoscop”, este antologat un articol publicat la 23 septembrie 1927, în numărul 205 al ziarului condus de Constantin Sarry, care consemnează sosirea lui Nicolae Iorga în Constanța, cu ocazia inaugurării Teatrului și a susținerii conferinței despre Dobrogea.

„Aseară, cu trenul de 8,30, a sosit în localitate ilustrul savant d. Nicolae Iorga, preşedintele Ligii Culturale.
La coborârea din vagon, d. Victor Stăcescu, în numele asociaţiei învăţătorilor, prezintă d-lui N. Iorga o jerbă de flori, urându-i bun venit la Constanţa. Au luat cuvântul apoi d-nii D. Stoicescu şi C. Mureşanu cărora, foarte mişcat de primirea ce i se face, d. Iorga le-a mulţumit călduros.
De la gară, condus de un grup compact de amici şi admiratori, d. Iorga a fost condus la locuinţa d-lui avocat N.D. Chirescu, unde a fost găzduit.
În cursul dimineţii ilustrul oaspete a făcut o vizită prin oraş, iar la orele 10 a vizitat noul teatru al Ligii Culturale, întreţinându-se foarte amabil cu d. Demostene Tranulis, generosul ctitor al acestui edificiu, donat de d-sa de la punerea pietrei fundamentale, Ligei.
La ora 11, d. Iorga a asistat la solemnitatea inaugurării noului Teatru, iar la orele 4,30 ilustrul savant va ţine o conferinţă.”

#citeşte mai departe în „Dobrogea Jună. Caleidoscop
#„Dobrogea Jună. Caleidoscop”
#Autori Gelu Culicea, Alina Sin, Iuliana David
 
Dacă în urmă cu 123 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

Sursa foto : arhiva ZIUA de Constanța


Citește și:

 #citeșteDobrogea: Demostene Tranulis - ctitorul primului teatru românesc din Dobrogea. 137 ani de la naștere
 
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

611
#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

1602
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

1434
Istoria Dobrogei - Bibliografie:  Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

1609
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

1176
#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

1269
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

976
#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

1145
#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

1152
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

1550
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

1716
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

1626
#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

1569
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

2278
#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

2284
#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

2094
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

1782
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

1900
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

2533
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

2513