#DobrogeaDigitală: Mănăstirea Balaciu, ctitoria episcopului Gherontie Nicolau

• Gherontie Nicolau a aflat de ruinele bisericii cu prilejul primei vizite canonice în Ialomița, în 1927, și a hotărât să înființeze aici o mânăstire, în condițiile în care, în Ialomița nu exista nici-un centru monahal.

De la înființarea Episcopiei Constanța, în anul 1923, și până după Al Doilea Război Mondial, din această eparhie a făcut parte și județul Ialomița. Dintre episcopii Constanței care au păstorit cel mai mult în Ialomița a fost Gherontie Nicolau, care a înființat o mănăstire la Balaciu de Jos (sau Piteșteanu), Mănăstirea „Gherontie Episcopul”. Până în anul 1942, în Biserica Ortodoxă Română era permis ca așezămintele monahale să poarte nume de episcopi în viață.

Situată între Urziceni și Slobozia, pe drumul spre mare, Mănăstirea Balaciu a luat naștere în anul 1927  pe locul unui fost sat boieresc, din care mai existau doar ruinele vechii biserici „Adormirea Maicii Domnului”. Din cauza deselor inundații ale râului Ialomița, locuitorii au părăsit treptat vatra satului.

Biserica „Adormirea Maicii Domnului” a fost ridicată între anii 1821 și 1841 de boierii Neacşu Piteşteanu şi soţia sa, Ecaterina, pe moșia lor, veniți aici, în jurul anului 1800, din zona Argeșului.

Gherontie Nicolau a aflat de ruinele bisericii cu prilejul primei vizite canonice în Ialomița, în 1927, și a hotărât să înființeze aici o mânăstire, în condițiile în care, în Ialomița nu exista nici-un centru monahal. Oficial, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat întemeierea mănăstirii pe 29 mai 1929.

Detalii despre începuturile mănăstirii de la Balaciu aflăm din articolul „Sfânta Monastire Gherontie Episcopul din com. Balaciu, jud. Ialomița”, semnat de starețul mănăstirii, ieromonahul Corneliu Georgescu și publicat în revista „Tomis - Foaia oficială a eparhiei de Constanța”, An. XVI, nr. 7-8, iulie-august, 1939:  

„Prea Sfinţitul  Episcop Gherontie al Constanţei, întrezărind foloasele reale ce ar dobândi Biserica şi societatea prin aşezarea aici a unor monahi conştienţi de misiunea lor, în anul 1927 a luat iniţiativa înfiinţării unei monastiri. Cu mari jertfe materiale personale a renovat biserica, a clădit două corpuri de casă, a înzestrat-o cu acareturi, clopote, veşminte, mobilier etc. Ştim cu toţi cât de greu se mai pot înfiinţa monastiri azi, când sunt lăsate în uitare şi ruină monastiri cari au păstrat prin veacuri amintirea trecutului nostru bisericesc şi naţional. Sunt convins că Prea Sfinţitul nostru Episcop, care încă din anul 1909 când a fost numit ca arhidiacon al Mitropoliei din Bucureşti, până azi, a fost înconjurat de călugări, s-a deprins să-i socotească, ca pe o lume aleasă şi rânduită de bunăvoia ei să se apropie cât mai mult de Cer şi Dumnezeire. (...) Bazat pe aceste convingeri, a adus aici un număr de monahi, în vederea reorganizării şi completei renovări a acestei biserici, încât pe o parte să se întărească viaţa monahicească, iar pe altă parte să se ţină mereu trează conştiinţa naţională şi credinţa strămoşească”.

În materialul său, ieromonahul Corneliu Georgescu subliniază că nu ar trebui să fie nici-o diferență între viața monahală din zona de munte cu cea de la câmpie, așa cum este cazul Mănăstirii Balaciu, considerând că odată cu dezvoltarea lăcașului de cult, acesta va avea un impact „asupra vizitatorilor, la fel ca marile lavre da la munte”:

„Marii monahi cărturari au fost dascălii fiilor de boieri moldoveni şi munteni, care le-au dat primele cunoştinţe şi apoi s-au dus în străinătăţi, de s-au cultivat mai departe. Adevărata viaţă pioasă creştină, dacă ar voi cineva să o trăiască, tot la monastire să se ducă, ca să o guste. Monastirea Gherontie Episcopul de la Balaciu, chiar dacă nu e în poziţiile de munte, ca cele mai multe din ţară, totuşi singurătatea şi poziţia în care este, îi dă dreptul a influenţa asupra vizitatorilor, la fel ca marile lavre da la munte. E încă la începutul existenței ei. E încă negospodărită şi nu poate adăposti un număr însemnat de monahi, dar, cu timpul, nădăjduim că va ajunge la însemnătatea şi rolul pe care i-l doreşte protectorul şi înfiinţătorul ei P.S. Episcop Gherontie. Noile împroprietăriri îi vor ridica prestigiul a se putea ocupa mai mult de cele sufleteşti monahii ce o populează, când nu vor mai avea grija existenţii de mâine. Monastirile sunt exemple concrete ale religiozităţii domnilor şi boierilor noştri. Ele sunt locaşuri pioase, cari oglindesc sufletul curat al neamului; ele sunt cele mai adevărate monumente menite a vorbi de-a pururi de evlavia străbună, de religiozitatea poporului nostru. Risipite prin câmpii, sau adăpostite prin munţi, monastirile ne leagă de cele mai frumoase pagini ale vieţii noastre bisericeşti şi naţionale, iar în ceea ce priveşte partea culturală tot monastirile ne sunt tezaurele cele mai scumpe”.

Din anul 1942, Mănăstirea „Gherontie Episcopul” Balaciu a purtat numele de Mănăstirea Balaciu, până în anul 1961, când a fost închisă de comuniști și transformată în fermă de păsări. A fost redeschisă în anul 1991 și funcționează și astăzi.
 
#citește mai departe în  revista „Tomis – Foaia oficială a eparhiei de Constanța”, An. XVI, nr. 7-8, iulie-august, 1939.
 

Foto: Druche Ionuț

 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 

DREPTURI DE AUTOR

 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 

Despre Ionuţ Druche

S-a născut pe 16 decembrie 1982 în Constanța. Este absolvent al Şcolii Generale nr. 9 „Ion Creangă“ din localitate, al Grupului Şcolar Industrial Construcţii de Maşini din Constanţa şi al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Sfântul Apostol Andrei“ din Constanţa, promoţia 2005. A lucrat în cadrul Arhiepiscopiei Tomisului, ocupând postul de director al Editurii Arhiepiscopiei Tomisului şi pe cel de redactor-şef al revistei „Tomisul Ortodox“, publicaţie de cultură şi spiritualitate a Arhiepiscopiei Tomisului.
Actualmente este bibliotecar în cadrul Bibliotecii județene „I.N. Roman” din Constanța.
Preocupat de istoria contemporană a vieţii bisericeşti din Dobrogea, Ionuţ Druche a organizat din 2010 şi până în prezent mai multe comemorări şi simpozioane. De asemenea, este autor şi coautor a mai multor cărţi şi articole.
 
Citește și:

#DobrogeaDigitală: Parohia Satu-Nou, comuna Oltina. Biserica veche își serbează hramul de Înălțare