#DobrogeaDigitală: Mănăstirea Dervent în sărbătoare. Biserica mare își serbează hramul


Joi, 28 octombrie, Biserica Ortodoxă Română îl cinstește pe Sfântul Ierarh Iachint de Vicina, primul Mitropolit al Țării Românești și ocrotitor al mănăstirii Dervent. Cu acest prilej, Înaltpreasfințitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va oficia la Dervent slujba de hram, începând cu ora 9.00.

Sfântul Iachint este ultimul mitropolit al Vicinei. Vicina a fost o cetate importantă în secolele XIII-XIV, așezată în regiunile de nord ale Dobrogei, cel mai probabil pe o insulă din fața așezării actuale Isaccea (odinioară orașul Noviodunum) sau la cetatea „Păcuiul lui Soare”, de lângă mănăstirea Dervent, după ipoteze istorice mai noi.

Potrivit Arhiepiscopiei Tomisului, după câțiva ani de păstorire la Vicina, în mai 1359, Iachint, şi-a mutat scaunul la Curtea de Argeş, la cererea voievodului Nicolae Alexandru Basarab, coordonând activitatea spirituală a românilor din Dobrogea şi Ţara Românească. Din actul prin care a fost aprobată mutarea sa, reiese că Iachint era un apropiat al domnitorului.


Din tomosul de canonizare aflăm că: „Nenumărate au fost faptele sale cele bune întru această cinste arhierească, precum şi grija pentru fiii săi duhovniceşti pentru propovăduirea Cuvântului în eparhia sa, el însuşi făcându-se tuturor pildă de viaţă cuvioasă, de bun rugător şi râvnitor în cele sfinte, de mărturisitor şi trăitor al dreptei credinţe şi de sprijinitor al libertăţii fraţilor de acelaşi neam”.

Totodată, Sfântul Ierarh Iachint a fost prieten şi ucenic al Sfântului Grigorie Palama, motiv pentru care a reorganizat monahismul românesc. În anul 1372, Sfântul Iachint s-a mutat către Domnul şi a fost înmormântat în complexul mitropolitan de la Curtea de Argeş. Sfântul Sinod a decis canonizarea Sfântului Ierarh Iachint în luna iulie a anului 2008.

Mănăstirea Dervent

După Războiul de Independență, crucile tămăduitoare de la Dervent erau din ce în ce mai căutate de bolnavi. Primul adăpost construit aici pentru pelerinii care veneau de departe a fost ridicat de proprietarii moșiei Coslugea, familia Colonel Andreievici.
Ajuns episcop al Constanței, Gherontie Nicolau trimite primii preoți și câteva măicuțe la Dervent, care să slujească bolnavilor, iar, în anul 1936 pune piatra de temelie a bisericii care adăpostește „crucea de leac”. Detalii aflăm din predica de la sfințirea bisericii de la Dervent, din ziua de 13 septembrie 1942, predică publicată în revista „Tomisul – Foaia oficială a eparhiei de Constanța”, nr.  8-9, anul XIX, august - septembrie, 1942.

Când ştiu apoi, cum - aici la Dervent - pe locul pe care ne afÎăm în aceste momente, cu şaisprezece ani în urmă, nu erau decât două cruci de piatră, sub o modestă căsuţă de chirpici şi scândură, înfipte de nimeni nu ştie, când şi de cine, (...) dar cu faima de făcătoare de minuni, de vindecare de boli grele, de paralizii, de muţenie, nebunie, orbire şi alte suferinţe; şi, când văd că, astăzi, la Dervent este o mânăstire de călugări cuvioşi şi evlavioşi, cu biserică monumentală şi gospodărie întemeiată, aşezată pe cea mai frumoasă poziţie - pe o colină în faţa Dunării bătrâne, eu cred şi afirm că şi aceasta, încă este minune.
Şi când mă întreb, cum s-a făcut şi cine a făcut această minune? eu nu ştiu ce să grăiesc! Ştiu atâta că, până în anul 1929 nu era nimic la Dervent şi că, de atunci, treptat, treptat, a luat fiinţă, întâi stăreţia, apoi altă locuinţă, via, pomii fructiferi, magazia de cereale, pivniţa, grajdul de vite, stupina, etc., iar în anul 1939 era ridicată şi frumoasa biserică pe care am sfinţit-o azi, când abia am ajuns să punem la punct cele trebuincioase.


Sursă foto: Mănăstirea Dervent
 
Despre Ionuţ Druche
S-a născut pe 16 decembrie 1982 în Constanța. Este absolvent al Şcolii Generale nr. 9 „Ion Creangă“ din localitate, al Grupului Şcolar Industrial Construcţii de Maşini din Constanţa şi al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Sfântul Apostol Andrei“ din Constanţa, promoţia 2005. A lucrat în cadrul Arhiepiscopiei Tomisului, ocupând postul de director al Editurii Arhiepiscopiei Tomisului şi pe cel de redactor-şef al revistei „Tomisul Ortodox“, publicaţie de cultură şi spiritualitate a Arhiepiscopiei Tomisului.
Actualmente este bibliotecar în cadrul Bibliotecii județene „I.N. Roman” din Constanța.
 Preocupat de istoria contemporană a vieţii bisericeşti din Dobrogea, Ionuţ Druche a organizat din 2010 şi până în prezent mai multe comemorări şi simpozioane. De asemenea, este autor şi coautor a mai multor cărţi şi articole.
 
În urmă cu 122 ani, pe 15 septembrie 1898, pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura, la Constanța, Biblioteca Universală „Ovidiu”, prima bibliotecă publică din Dobrogea. Pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.

DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Citește și:
#DobrogeaDigitală Orbul vindecat la Crucea de Leac de la Dervent. „Chinina, aspirina... sunt ca făina, untdelemnul de la Sfântul Maslu”

 
 
 
 
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#DobrogeaDigitală: Cernavodă în anul 1879 - „Este susceptibil de a deveni o piață importantă“

#DobrogeaDigitală: Cernavodă în anul 1879 - „Este susceptibil de a deveni o piață importantă“

398
#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

902
#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

956
#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

998
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

1193
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

1277
#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

1960
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

1530
Istoria Dobrogei - Bibliografie:  Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

1654
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

1215
#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

1303
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

1003
#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

1165
#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

1173
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

1567
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

1754
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

1638
#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

1592
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

2301
#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

2303