#DobrogeaDigitală - „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“: „Numai aşa alegătorii vor merge la vot cu minte şi cu băgare de seamă”

 
În luna noiembrie 1912, cetățenii din Dobrogea participau, pentru prima oară de la revenirea provinciei sub administrație românească, la scrutinul parlamentar, pentru a-și alege reprezentanți în Sfatul țării.
Într-un articol publicat la în ziarul „Conservatorul Constanţei”, IV, nr. 30, 28 octombrie 1912 (indexat în „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“), I.Bentoiu subliniază importanța momentului istoric: „el însemnează pentru noi lepădarea tutelei umilitoare de până acum, iar pentru ţară, cimentarea pentru totdeauna a legăturilor, ce trebue s'o unească cu Dobrogea”.

De asemenea, este remarcată necesitatea unor demersuri de conștientizare a populației asupra evenimentului, pentru ca oamenii să vină la vot și să-și exprime noile drepturi, în cunoștință de cauză, „cu minte şi cu băgare de seamă, uitându-se bine cui vor încredinţa interesele lor, pentru ca să nu aibă a se căi mai târziu”.
 
 

„Puţine zile ne mai despart de apropiatele alegeri parlamentare. Între 8 şi 14 Noemvrie, noii cetăţeni ai României din dreapta Dunării vor uza pentru întâia oară de drepturile politice.
După un regim excepţional de treizeci şi patru de ani, Dobrogea este acum chemată să-şi aleagă şi dânsa reprezentanţii în sfatul ţării. Astfel, de aci înainte nu vom mai fi consideraţi ca nişte nevârstnici, ci vom putea şi noi, ca şi fraţii din restul regatului, să ne spunem cuvântul prin trimişii noştri, acolo unde se făuresc destinele neamului. Momentul acesta e cu adevărat istoric - el însemnează pentru noi lepădarea tutelei umilitoare de până acum, iar pentru ţară cimentarea pentru totdeauna a legăturilor, ce trebue s'o unească cu Dobrogea.
Colţul acesta de pământ dintre Dunăre şi Mare - scump tuturor Românilor prin nenumăratele amintiri ale unui trecut glorios, prin marile sacrificii cu care a fost dobândit şi prin însemnătatea covârşitoare ce o are azi pentru mersul înainte al poporului nostru - a fost ţinut mai mult decât se cuvenea departe de viaţa politică a ţării. Lucrul acesta a fost, desigur, un rău. Multe din neajunsurile îndurate de locuitorii dobrogeni în cursul vremii ar fi fost înlăturate cu un ceas mai înainte, dacă Dobrogea ar fi avut şi ea putinţa, să-şi spună nevoile prin reprezentanţii ei acolo, de unde putea să vină îndreptarea.
Câte cereri juste ale populaţiei din partea locului au rămas fără răspuns, numai fiindcă aceste două judeţe n'aveau nişte glasuri autorizate, care să poarte acele cereri până la urechile celor de sus !

 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF 

 

Câte măsuri nepotrivite şi arbitrare, ba chiar şi legi asupritoare pentru noi, s'au făcut numai fiindcă n'aveam în parlament reprezentanţi, cari s'arăte corpurilor legiuitoare adevăratele noastre nevoi ! Câte abuzuri şi samovolnicii revoltătoare s'au săvârşit în părţile acestea, numai fiindcă o administraţiune c-o putere prea mare, dar fără destulă pregătire, nu avea nici măcar frâul unui control serios.
De acum înainte, senatorii şi deputaţii Dobrogei vor fi purtătorii de cuvânt, care vor spune celor mari nevoile noastre şi vor stărui întotdeauna să ni se facă dreptatea. Dânşii vor avea grije să vegheze, ca legile care ne privesc să fie făcute aşa, ca să se potrivească intereselor noastre, iar nu să ne fie împotrivă, cum s'a mai întâmplat. În sfârşit tot dânşii vor fi pe viitor scutul cetăţenilor, punându-i la adăpost de abuzurile administrative.
Astfel, alegerile care se apropie înseamnă pentru Dobrogea un pas serios pe calea propăşirii, o îndrumare către o viaţă mai demnă şi către o activitate mai spornică.
De aceea toţi cei care urmăresc cu sinceritate binele judeţului nostru, trebue să se pătrundă adânc de rostul evenimentului care ne preocupă. Datoria lor este să-şi dea toate silinţele, spre a lumina pe cetăţeni asupra actului, pe care sunt chemaţi să-l săvârşească.
Numai aşa alegătorii vor merge la vot cu minte şi cu băgare de seamă, uitându-se bine cui vor încredinţa interesele lor, pentru ca să nu aibă a se căi mai târziu. Numai astfel Dobrogenii vor putea arăta ţării, că merită într'adevăr drepturile ce li s'au dat.”

 
 
#citeşte mai departe în „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“ 
#„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“
#Autor Stoica Lascu

 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 

DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.


Sursa foto: Arhiva ZIUA de Constanta

Citeşte şi:
 
„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“: „Alegătorii din Dobrogea n'au suflete de sclavi”