#DobrogeaDigitală: Medgidia în perioada comunistă (II)

• Medgidia a fost locul unde se desfășura cel mai mare târg din Dobrogea. 

Cartea „Medgidia – 100 de ani de istorie (1918-2018).Oameni, locuri, fapte, trecut, prezent. Documente și Fotografii“ semnată de Adrian Ilie publicată de editura Ex Ponto în anul 2018 este o lucrare de referință asupra Medgidiei. Cele 224 de pagini proiectează retrospectiva ultimului secol din istoria orașului, prezentând cu lux de amănunte informații mai puțin știute de public.
 
Pe 2 septembrie 1856 Sultanul Abdul Medgid, unul din marii reformatori ai vremii, alături de guvernatorul Sayd Mârza Pașa, întemeiază orașul Medgidia. Urbea a rezistat de-a lungul timpului, înviind după războaie, ba chiar prosperând și dezvoltându-se.
 
Instaurarea regimului comunist la sfârșitul anului 1947 a schimbat radical România, în toate domeniile posibile. Ordinea socială era cu totul alta. Noul regim a găsit Medgidia într-o ipostază bună, fiind destul de dezvoltată pentru acele vremuri.
 
Aflăm că din 1956 vor începe lucrări masive de dezvoltare a orașului. Inițial au fost realizate canalizări pe străzile Kemal Agi Amet, Griviței și Oprea Hârânciu. Mai apoi, din 1959, multe străzi aveau să fie asfaltate, iar parcurile Tineretului și IMU erau amenajate. Kamal Spiru era tehnicianul care se ocupa de urbe. Un nou spital, cu aparatură modernă, se inaugura pe 27 februarie 1965 sub conducerea lui Dragoș Gheorghe. Anul 1970 aduce o baie publică, un hotel de 52 de locuri, dar și peste 60 de abonați telefonici.
 
„S-au construit ulterior parcuri, alei, cartiere noi. Stadionul, patinoarul, bazinul olimpic, sala de sport, sala de bowling.
 
Procentul de 40% din salariaţii oraşului, din totalul de 15.000, era format din navetişti. Lungimea străzilor oraşului ajunsese la 60 km, din care 23 km erau străzi modernizate, 21 km canalizare şi 45 km reţea de distribuţie a apei potabile.
 
Funcţionau un I.A.S., un S.M.A., şi trei C.A.P.-uri. Viticultura se practica pe 1107 ha, iar pomicultura pe 517 ha. Existau 160 unităţi comerciale, din care 26 de alimentaţie publică. Existau 11 grădiniţe de copii, unde îşi desfăşurau activitatea 41 de educatoare şi 758 de copii, 11 şcoli şi licee, cu 241 de cadre didactice şi 6968 elevi, o şcoală profesională, unde lucrau 25 de cadre didactice şi 768 de elevi.
 
Existau o Casă de cultură, două cinematografe, 18 biblioteci şcolare şi municipale, un spital cu 387 de paturi, o policlinică teritorială, două dispensare, o creşă şi două farmacii. Din cele menţionate unele îşi continuă şi astăzi activitatea, iar altele, datorită trecerii la economia de piaţă, au devenit private, sau şi-au încetat activitatea.“
 
Pe 26 ianuarie 1984 se înregistrează Complexul Sportiv din Medgidia. Aceste dispunea de hotel, stadion, patinoar, bazin de înot, sală de sport, piscină, teren de handbal şi terenuri de tenis.
 
„Opera constructivă a primarului Iftimie Ilisei, avea să-i poarte ulterior numele. Stadionul, inaugurat în 1978, avea o capacitate de 32000 de locuri, fiind unul dintre cele mai mari şi mai modeme din ţară. Dispunea de pistă de atletism şi terenuri destinate antrenamentului. Stadionul este folosit de Clubul Sportiv Medgidia, reînfiinţat în 2017. Sala Sporturilor are o capacitate de 1000 de locuri, fiind şi în prezent gazda unor întreceri sportive de amploare, la care i-au parte sportivii localităţii. Casa de cultură a sindicatelor „Lucian Grigorescu” şi clădirea Poştei, sunt alte realizări ale acestui gospodar al oraşului. Se constată în prezent, o preocupare constantă a autorităţilor de a întreţine, repara şi conserva această bază materială.“
 
Domeniul cultural al Medgidiei era înfloritor. Se construiau muzee și se organizau fel de fel de manifestări culturale și educative.
 
„În anul 1964, a fost inaugurat Muzeul de artă al oraşului, iar în 1971 a fost organizată prima tabără naţională de ceramică de la Medgidia. Organizată în fiecare an această tabără a reunit nume importante ale artiştilor plastici din ţară. Operele acestora au fost amplasate în oraş, pentru a se bucura întreaga suflare de exprimarea artistică. în anul 1975, a fost reorganizat Muzeul de artă, devenit din anul 1991, Muzeul de artă „Lucian Grigorescu”. Din păcate şi la această dată, muzeul este închis, deşi au existat nenumărate iniţiative de redeschidere a acestuia, din partea autorităţilor locale şi a presei locale. Operele de artă sunt sigilate şi păstrate în depozitele Muzeului de artă din Constanţa. Autorităţile locale au lansat o acţiune publică ce are în vedere redeschiderea muzeului şi revenirea acestuia în circuitul muzeal şi turistic dobrogean.“
 
În ceea ce privește domeniul sanitar, orașul se poziționa bine, având două noi unități spitalicești, Spitalul teritorial Medgidia și Policlinica. Ambele dotate cu aparatura nouă și cu personal bine instruit.
 
„Spitalul teritorial Medgidia şi Policlinica au fost inaugurate la 27 februarie 1965. Capacitatea iniţială era de 300 de paturi, cinci secţii de diagnostic şi tratament, iar Policlinica avea 14 cabinete de specialitate.Activitatea era asigurată de 32 de medici şi 180 de cadre medicale cu pregătire medie. Au fost instalate aparate modeme pentm acea vreme. A fost utilizată o suprafaţă de 5 ha, spitalul dispunând de 16.617 mp, la care se adaugă teren suplimentar de 11000mp, 1100 mp pe care sunt amplasate diferite anexe şi 1000 mp pe care se găsesc laboratoarele de radiologie şi balneo-fizioterapie. Secţiile spitalului erau: interne, chimrgie, oncologie, obstetrică, ginecologie şi pediatrie. În anii 1983-1984, ca urmare a extinderii spitalului prin crearea unui nou corp de clădire, numărul paturilor a fost suplimentat, ajungând la 551.“

Sursă foto și de documentare: „Medgidia – 100 de ani de istorie (1918-2018). Oameni, locuri, fapte, trecut, prezent. Documente și Fotografii“ de Adrian Ilie

Dacă în urmă cu 122 de ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 

DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța. 

Citește și:
 
Medgidia la începutul secolului XX
 
Medgidia în perioada interbelică

Medgidia în perioada comunistă (I)