04 Jul, 2020 00:00
3785
„Din 1965 abordează un domeniu ce se va dovedi de referinţă pentru cariera sa şi anume conversia directă a energiei termice în energie electrică cu ajutorul plasmei, singura formă de agregare a materiei fără limită de temperatură. Realizarea finală comporta cunoştinţe solide de
fizica plasmei şi soluţionarea unor probleme dure de înaltă tehnologie, precum suduri etanşe ceramică – metal funcţionale în vapori de Cesiu la peste 300 de grade Celsius, acoperirea unor piese de Molibden cu straturi de Wolfram de ordinul micronului prin procedee CVD, realizarea unor
structuri de electrozi cu distanţe interelectrodice de 0,3 mm capabile să lucreze la temperaturi de ordinul 1800 K şi nu în ultimul rând realizarea efectivă a generatorului termoionic funcţional. Un asemenea generator realizat de colectivul G. Musa, debita un curent de 150 A la o tensiune de ieşire de 0,5 V. Randamentul de conversie al unui convertizor termoionic realizat în ţară, s-a situat la valoarea de 12%, rezultat similar cu cel raportat de institute de cercetare de prestigiu din Vest.
Aspectele de fizică fundamentală ale cercetărilor menţionate mai sus ( 40 de lucrări) au fost publicate în reviste din ţară şi străinătate (British J Appl. Phys., Annalen der Prrysik, Int. J Electronics, J Physics D -Appl. Physics,
J de Physique, Rev. Roum. Phys.)
În aceiaşi perioadă (anii 1965-1966, precum şi 1972), G. Musa a participat în cadrul grupului multidisciplinar coordonat de dr. Ion Ioviţ Popescu (în prezent academician) la studiul efectului optogalvanic cu precădere în vapori de Cesiu. Rezultatele publicate atestă prioritatea românească în
descoperirea efectului optogalvanic utilizând tehnici de vârf precum spectroscopia cu laseri acordabili.
Teza de doctorat (1967) «Contribuţii la studiul proceselor fizice din diodele cu plasmă» a fost realizată sub îndrumarea profesorului academician Eugen Bădărău. În 1969 este numit şef al laboratorului «Plasma de temperatură joasă» care în 1989 va ajunge la 65 de persoane.
Efectuează un stagiu (1972-1973) de un an la Universitatea Texas, Dallas, SUA, unde studiază comportarea spectrului de emisie optică a plasmei de post luminiscenţă la adiţionarea de etanol, care evidenţiază interacţia particulelor grele asupra spectrelor de emisie.
Aceste rezultate vor fi reluate mai târziu în încercarea de a explica efectul M la care ne vom referi ulterior.
Perioada care urmează după stagiul din SUA de peste 10 ani (până în anul 1989), este una ce i se impune de a efectua cu precădere, cercetări aplicative. Sarcini deosebit de grele revin laboratorului condus de G. Musa, laborator care făcea parte din Institutul Naţional pentru Fizica Laserilor,
Plasmei şi Radiaţiei-INFLPR, din cadrul IF A. Cercetarea pentru a se încheia, trebuia să treacă prin testele grele ale omologărilor şi atestării produselor sau fluxurilor tehnologice. Astfel sunt realizate în premieră pentru România (în cadrul laboratorului sau în cooperare şi cu alte
colective de pe Platforma de Fizică a IFA Măgurele), tuburi autoluminiscente cu tritiu, tuburi stabilovolt, tuburi detectoare de flacără, lămpi de semnalizare, tuburi stroboscop cu caracteristici speciale etc. sau tehnologii precum sinterizarea în plasmă a pulberilor ultrafine de TiO2, sintetizarea acetilenei din cărbune în jet de plasmă. De subliniat că în toate prezentările oficiale ale activităţilor Platformei de Fizică IF A, exponatele reprezentând activitatea de cercetare aplicată a laboratorului condus de G.
Musa care livra produse în mod curent beneficiarilor din ţară, ocupa un loc de frunte. Una din temele cele mai laborioase a fost cea a displeiurilor. cu plasmă, altfel spus, panourilor cu plasmă pentru televizoarele color extraplate, concretizată în realizarea unei staţii pilot care a livrat Intreprinderii de Cinescoape Bucureşti şi Ministerul Apărării Naţionale, peste 1000 de bucăţi de afişaje. Simpla enumerare a tehnologiilor, componentelor si echipamentelor (practic toate realizate în ţară) ar umple pagini întregi. Ne oprim aici.
După 1989, se reîntoarce la cercetarea fundamentală abordând împreună cu colaboratorii săi, teme a căror realizare este recunoscută şi internaţional - ca fiind abordate în literatura de specialitate pentru prima dată în România - de exemplu, arcul termoionic în vid şi descoperirea efectului
M(usa) Acest efect apare când gazului cu care se umple un tub de descărcare, i se adaogă un alt gaz electronegativ, în procent mai mare, spectrul de emisie în mod surprinzător se reduce practic la o singură linie”.
Ti-a placut articolul?
Adauga un comentariu
Nume:
Email:
Comentariu*: