#DobrogeaDigitală: „Portul Constanța 1896 – 1996”, de Valentin Ciorbea. De la Tomis la Portul Constanța

 

• Cartea a fost realizată de prof. univ. dr. Valentin Ciorbea cu ocazia împlinirii unui secol, pe 16 octombrie 1996, de la punerea pietrei fundamentale și inaugurarea oficială a lucrărilor de construcție și modernizare a portului Constanța. La acea vreme, Valentin Ciorbea era cadru universitar la Academia Navală „Mircea cel Bătrân“.

Structurată pe cinci capitole, lucrarea aduce în fața cititorului toate fazele prin care a trecut Portul Constanța între anii 1896 – 1996. Primul capitol scoate în evidență începuturile falnice a ceea ce urma să fie, inevitabil, o sursă importantă pentru supraviețuire. „De la Tomis la Portul Constanța“ însumează întemeierea şi dezvoltarea portului Tomis între secolele VI - I, î. d. Hr., date despre Portul Tomis în perioada de stăpânire romană, poziția orașului Constanța în perioada escalei bizantine, dar și ca port al Țării Românești.



 „Litoralul maritim a constituit poarta prin care din vremuri îndepărtate geţii, grecii, romanii şi, mai apoi, urmaşii lor, românii, au schimbat cu alte popoare din creaţia lor materială şi spirituală. Prin dispunerea lor, litoralul maritim şi regiunea sprijinită pe Dunăre şi Mare au făcut ca aid să se încrucişeze mari drumuri comerciale, culturale şi strategice, dar şi interese politice, care au marcat evoluţia istorică a acestei străvechi zone româneşti, au stimulat dezvoltarea sa, iar în anumite momente au frânat-o, au determinat apariţia multor elemente spedfice ce-şi găsesc ecou până în zilele noastre. Marea Neagră a deschis poporului român largi orizonturi către alte civilizaţii. Drumurile maritime ce au pornit de pe coastele vestice ale Mării Negre au fost cele mai convenabile căi de comunicaţie, de efectuare a unor schimburi fructuoase între locuitorii spaţiului carpatodunăreano-pontic şi cei din bazinul Mării Egee, Mării Mediterane ori din alte zone ale lumii.
Între cele mai vechi aşezări de pe litoralul românesc, care au jucat un rol deosebit de important in relizarea traficului de mărfuri dinspre şi spre spaţiul românesc, constituind, totodată, în multe etape istorice, un factor de iradiere culturală, materială şi spirituală pe o vastă arie geografică, a fost portul Constanţa. începuturile oraşului Constanţa se pierd în negura vremurilor.

Nu s-au păstrat date sigure asupra naşterii aşezării din zona peninsulară. Se impune, însă, sublinierea că întemeietorii localităţii au ales o poziţie geografico-maritimă remarcabilă în jurul fâşiei de litoral formată de o mică peninsulă, singura care întrerupe astăzi linia dreaptă a coastei dobrogene de la Capul Caliacra până la regiunea gurilor Dunării. Zona juca, pe de o parte, rolul unei cetăţi naturale înconjurată din trei părţi de apă, oferind condiţii bune de apărare. Pe de altă parte, prin golfurile şl băile sale, se asigurau condiţii bune adăpostirii mijloacelor plutitoare. Oameni harnici şi dăruiţi aşezării i-au asigurat într-un cadru fizico-geografic propice o existenţă îndelungată ce a cunoscut o evoluţie sinuoasă cu perioade de remarcabilă înflorire, dar şi decadenţă, spre a-şi găsi adevărata împlinire, dimensiune şi perspectivă în epoca noastră. Date arheologice confirmă că pe coasta dobrogeană a locuit o populaţie densă încă înainte de colonizarea greacă. Desigur că cei care s-au aşezat pe litoral au folosit şi condiţiile pe care le oferea Marea Neagră pentru asigurarea existenţei lor.“

Portul Constanța este descris cu imagini și lux de amănunte în ceea ce privește existența sa sub ocupaţia otomană până la mijlocul sec. XlX-lea, urmând apoi să fie în preocuparea Marilor Puteri şi a României. Între anii 1878-1882, se discuta despre transformarea Constanței în port național. Detalii mai puțin știute sunt scoase la iveală din acea perioadă. A urmat apoi procesul de modernizare a portului, iar autorul aduce în fața cititorului detalii desprinse din documente și machetele realizate între anii 1881- 1895.  Primul capitol se încheie cu câteva date și povestioare despre podurile construite peste Dunăre şi calea ferată Cernavodă – Constanţa.

„Din relatările lui T. Forester, aflăm că o atenţie deosebită a acordat portului Constanţa şi căpitanul Spratt. Pe parcursul a trei zile, cât a stat la Constanţa, marinarul englez a discutat cu L.Gordon şi împreună au definitivat proiectul construcţiilor ce trebuiau realizate. S-a stabilit direcţia digurilor sparge-val şi cheurilor, a căror poziţie a fost marcată prin geamanduri. S-au făcut sondări şi s-au delimitat zonele de dragaj. După mai multe discuţii cei doi specialişti englezi au fixat intrarea portului pe direcţia Nord-Est care asigura nu numai accesul navelor, d şi părăsirea bazinului portuar în deplină siguranţă.

La dispunerea acestei intrări de 150 picioare s-a avut în vedere ca după construcţia digurilor să se obţină un spaţiu suplimentar de staţionare a navelor din partea de Nord-Vest. Pentru protejarea intrării, proiectul prevedea construirea unui dig sparge-val în prelungirea capului Constanţa pe o lungime de 400 yarzi. Spaţiul dintre această construcţie şi prelungirea digului vechi putea să fie utilizat după opinia proiectanţilor, în mai multe scopuri, fie adâncit prin dragări pentru a forma un bazin necesar staţionării navelor, fie umplut şi transformat în platformă portuară. Se preconizau ample lucrări de draga] pentru a obţine adâncime de 17 la 24 picioare, astfel ca în bazinul portuar să poată staţiona şi nave de tonaj mare.“

Citește continuarea în cartea „Portul Constanța 1896 – 1996”, de Valentin Ciorbea.

Sursa foto: cartea „Portul Constanța 1896 – 1996”, de Valentin Ciorbea.

Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.

 
Citește și:

#DobrogeaDigitală - „Constantza“: De la 1.000 la peste 60.000 de locuitori. Beneficiile de la malul mării care au atras locuitorii
 
#DobrogeaDigitală: Istoria din spatele Cazinoului Constanța