#DobrogeaDigitală: Primele obiective ale Cercului Studențesc din Constanța - „Vom merge dar în toate părţile, atât la cătune cât şi la orăşele“

• Profesorul univ. dr. Stoica Lascu a reușit să consemneze în cele 832 de pagini ale primului volum din cartea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“ o serie de articole de la acea vreme care proiectează Dobrogea în  toate domeniile. 

Cartea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“ volumul I semnat de Stoica Lascu, ne prezintă un articol din publicația dobrogeană „Liberalul Constanței“ nr. 18, din anul 1916 intitulat „Către publicul constănțean“. Acesta ilustrează mesajul studențimii din județ punctând viitoarele activități pe care de abia înființatul cerc studențesc și le propunea. 



Primul comitet de conducere al Cercului studențesc din Constanța era format din Iancu Jianu, Ion I. Berberianu, Mihail Grigoriu, Martial Magrin, Drand G. Aznavorian, A. Vanef, Horia P. Grigorescu, A. Ciocârdia şi Marin Mazilescu. Tinerii ambițioși aveau un plan bine pus la punct prin care voiau să întărească cultura dobrogeană.  Textul de mai jos este dovada pură a ambiției cu care lucrau junii constănțeni.

„Punând bazele Cercului Studenţesc Constănţean, Studenţii Universitari din Judeţul Constanţa, cu bucuria în suflet de a fi pentru prima oară atât de numeroşi ca să poată duce la bun sfârşit obligaţiile impuse de datoria de student şi iubirea de neam, ţin să aducă la cunoştinţa tuturor rostul lor şi al cercului.

Două au fost ideile cari ne-au îndemnat dela primul moment la muncă. Prima şi cea mai importantă este ridicarea prin lumină a păturei ţărăneşti. Prin dragostea ce le vom arăta şi prin căldura cu care le vom vorbi, îi vom convinge să părăsească anumite obiceiuri dăunătoare, să-şi împartă mai potrivit timpul, să-şi lucreze mai bine ogorul, să-şi iubească ţara, limba şi portul, să capete siguranţa dragostei şi interesului ce cu toţii li-l purtăm.

Vom merge dar în toate părţile, atât la cătune cât şi la orăşele; ne vom pune în legătură şi vom lucra mână în mână cu apostolii lor sufleteşti direcţi, cu preoţii şi învăţătorii. Vom ţine şezători în care fiecare dintre noi, după puterile şi cunoştinţele noastre, vom îndruma spre mai bine şi vom lărgi cercul cunoştinţelor lor. Vom merge ori şi unde în judeţul nostru şi vom fi recunoscători acelora, cari ne vor sfătui şi ne vor arăta mai bine cum am putea fi mai de folos şi care ar fi chestiunile mai importante asupra cărora să insistăm mai mult în şezătorile noastre.

Al doilea mijloc pentru ajungerea scopului nostru este înfiinţarea de biblioteci populare cu cărţi scrise pe înţelesul lor şi de care au nevoie pentru îmbunătăţirea traiului, precum şi cu broşuri cu caracter naţional şi educativ, cari ar contribui în mare parte la identificarea lor în anumite chestiuni. Şi în această direcţie vom lucra, căutând să înfiinţăm în cât mai multe comune astfel de biblioteci. Dar pentru ajungerea acestor frumoase scopuri, ne trebue o studenţime bine pregătită din toate punctele de vedere şi mai ales unită. Aci venim la al doilea scop al cercului nostru.

Vom căuta să strângem cât mai mult legăturile dintre noi spre a putea face posibilă realizarea primului punct, adică îndrumarea cât mai sănătoasă pe tărâmul naţional-cultural. Pe de altă parte, vom lupta pentru înfiinţarea cât mai curând în Bucureşti a unui Cămin Studenţesc şi a unei cantine Universitare. În acestea studentul având asigurate cele necesare traiului pe un preţ redus, lipsit de grija zilei de mâine, care în majoritatea cazurilor ne consumă cea mai mare parte din energie, ar putea să se consacre în totul, studiului.
Atunci în loc să avem studenţi cari ies epuizaţi atât fiziceşte cât şi moraliceşte de pe băncile universităţilor, am avea studenţi cari ieşiţi din universitate vor fi de sigur cetăţeni cu o cultură solidă şi caracter ales.

Acestea sunt scopurile pentru care ne-am decis să lucrăm din toate puterile şi cu entusiasmul pe care ni-l dă inimile noastre tinere şi pline de încredere. Vom consacra orele noastre de repaus, vom înfrunta oboselile şi toate obstacolele ce ni s'ar pune în cale, fiind siguri că numai astfel ne facem datoria. Nu ne îndoim însă, că vom fi apreciaţi şi încurajaţi de conjudeţenii noştri, de al căror ajutor avem atât de mare trebuinţă pentru realizarea scopului nostru.

Comitetul Cercului Stud. Constănţean

Iancu Jianu, Ion I. Berberianu, Mihail Grigo1iu, Martial Magrin, Drand G. Aznavo1ian, A. Vanef, Horia P. Grigorescu, A. Ciocârdia şi Marin Mazilescu

( ''Liberalul Constanţei',nr. 18, 10 ianuarie 1916)“

Sursă foto: Fotografii puse la dispoziția ZIUA de Constanța de Aurelia LĂPUȘAN
 
Sursă de documentare: „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“ volumul I de Stoica Lascu
 
Citește și:
 
Studenţii erau în grija administraţiei locale! Dar în alte timpuri! (galerie foto) 

Galerie foto: