#DobrogeaDigitală: Prin peșterile troglodiților – „Toate zac într'o linişte profundă, mormântală, misterioasă, rece, care ne'nfioară“

• „Cutreerând Dobrogea Meridională“ de dr. RI Călinescu are 93 de pagini în care sunt relatate detalii despre istoria Dobrogei, prezentând o serie de peisaje dobrogene.

Cartea „Cutreerând Dobrogea Meridională“ de dr. RI Călinescu este o proiecție asupra Dobrogei, realizată din 10 reportaje din diferite locuri din regiune. Autorul a reușit să culeagă informații prețioase, mai puțin știute de public, și să le așeze în aceste texte. Inițial au fost publicate în ziarul „Dimineața“, mai apoi editura „Adeverul SA“ înglobându-le într-o singură carte.
 
Printre multe altele, volumul prezintă și o scurtă retrospectivă a peșterilor din zona litoralului Șabla-Ecrene (acum în Dobrici, Bulgaria). Relatarea cu lux de amănunte a peisagisticii creează lectorului o imagine bine definită asupra situației.
 
„Una din însuşirile de căpetenie ale litoralului Sabla-Ecrene, este marea sa bogăţie în peşteri. Cele mai numeroase se găsesc, îndeosebi la Capul Caliacra, de-o parte şi alta a promontoriului, dela Stânca până în dreptul localităţii Ghiaur-Suiuciuc. Majoritatea sunt nefolosite şi în mare parte surpate. La unele e ceva mai greu de distins dacă au fost făcute de om sau sunt opera naturii, corectate ulterior de om. La altele, cu deosebire la acelea din regiunea Iailei, regularitatea geometrică a cavităţilor săpate în stâncă nu mai lasă nicio îndoială că au fost efectuate de om.
 
De altfel acestea din urmă nici nu mai merita numele de peşteri, căci ele sunt adevărate odăi săpate în piatră. Ceea ce e mai interesan de constatat e că unele peşteri mai largi sunt şi astăzi folosite din când în când de păstorii ţinutului, pentru adăpostul lor şi al vitelor lor. Acestea din urmă, deşi sunt peşteri naturale, se deosebesc de celelalte prin aceea că au la gură un zid primitiv de bolovani cu care sunt complectate spre exterior, pentru ca intrarea să fie ceva mai strâmtă. De altfel, fumul focurilor cu care locatarii temporari şi-au pregătit prânzurile, le-au înegrit cu totul pe dinăuntru.“
 
Urmează observațiile de la fața locului notate cu meticulozitate de Călinescu. Aflăm și detalii istorice despre cei care au locuit în aceste peșteri.
 
„Ne strecurăm tăcuţi prin peşterile pustii, mai mult sau mai puţin întunecoase. Toate zac într'o linişte profundă/ mormântală, misterioasă, rece, care ne'nfioară. Unele, mai măricele, au servit odinioară drept altare pentru oficierea ceremoniilor păgâne ale mileniilor scurse, altele, mai mici şi strâmte, au fost folosite drept cripte ale mormintelor troglodiţilor de-acum 2000 de ani.
 
Căci spre anul 292  a. Chr., litoralul Pontului Euxin, dela Callatis (M-angalia), până la râul Zyras (Batoya), a fost locuit nu numai de Tracii Crobuzi ci şi de o populaţie sălbatită ce sălăşluia în peşteri (Strabo), în peşterile prin care noi păşim acum timizi şi plini de'nfiorare. Aceşti bieţi oameni, care nu se deosebeau desigur prea mult de oamenii preistorici, au fost numiţi troglodiţi (Strabo).“
 
Sursă foto și de documentare: „Cutreerând Dobrogea Meridională“ de dr. RI Călinescu
 
Citește și:
 
Riviera României - „Nu se mai întâlneşte nicăieri pe litoralul nostru…“