#DobrogeaDigitală: Regulamentul Cercurilor culturale preoțești din eparhia Constanței

​

• Gherontie Nicolau, unul dintre cei mai activi episcopi care au slujit la Tomis, aproba pe 17 mai 1931 „Regulamentul Cercurilor culturale preoțești din eparhia Constanței”.

Promovarea culturii în perioada interbelică, în special la sate, a reprezentat un deziderat pentru Gherontie Nicolau. A înființat Școala de cântăreți bisericești, s-a preocupat intens de Seminarul Teologic din Constanța, s-a implicat în construcția de școli în județ și aproba orice inițiativă cu temă culturală, înființând chiar, după cum am amintit, cercuri culturale la nivelul episcopiei.

Cercurile culturale preoțești urmau a se înființa în toate eparhiile Bisericii Ortodoxe Române, iar în fiecare episcopie, președintele acestor cercuri era ierarhul locului.

În revista „Tomis – Foaia oficială a eparhiei de Constanța”, An. VIII, nr. 6, iunie, 1931 găsim publicat integral „Regulamentul Cercurilor culturale preoțești din eparhia Constanței”:  

„I. Scopul şi modul de alcătuire al cercurilor
Art. 1. Pentru promovarea culturii moralităţii şi religiozităţii în popor, s-au instituit în fiecare județ din Eparhie, cercuri culturale preoţeşti.
Art. 2. Cercurile culturale preoţeşti se alcătuiesc din toţi preoții şi cântăreţii din eparhie.
Art. 3. Fiecare cerc va cuprinde cel puţin 4 parohii şi cel mult 8 şi se vor alcătui de fiecare protopop, în circumscripţia sa.
Art. 4. Conducerea cercurilor culturale preoţeşti o are P. S. Episcop, prin organele Sale: Secţia culturală, Protoiereii şi Preşedinţii de cercuri.
Art. 5. Fiecare cerc va avea un preşedinte propus de Protoiereu şi confirmat de P. S. Episcop, pe timp de un an, dintre preoții cei mai destoinici; putând fi propus din nou şi pentru un alt termen.
Art. 6. Durata activității cercurilor culturale preoţeşti va fi în tot cursul anului.
 II. Modul de Funcţionare
Art. 7. În prima şedinţă a cercului cultural, se va stabili programul cercului pe întregul an, hotărându-se: data şedinţelor, preoţii cari vor predica la slujbele de dimineaţă, subiectele şedințelor intime şi publice, preoţii ce le vor susţine precum şi parohiile în care se vor ţine în cursul anului, întocmind cuvenitele procese verbale şi itinerarii.
 Art. 8. La fixarea şedinţelor se vor avea în vedere îndeosebi parohiile contaminate de sectanţi, subiectul disertaţii fiind adecvat nevoii localităţii, iar unde este cu putinţă, şedinţele cercurilor e nimerit să coincidă cu hramurile bisericilor.
Art. 9. Preşedinţii cercurilor vor trimite aceste procese-ver­bale, însoţite de itinerarii protoiereilor, care, la rându-le, întocmind tabloul general, îl vor trimite Sfintei Episcopii, spre aprobare.
Art. 10. Preşedinţii cercurilor vor avea grijă ca, cu 10 zile înainte de ţinerea şedinţei să anunţe din nou pe toţi membrii cer­cului, pentru a lua parte la ziua fixată.
 Art. 11. Parohul parohiei în care se ţine şedinţa este obli­gat a vesti pe enoriaşi despre ţinerea cercului cultural, atât în bi­serică, cât şi prin enorie, cu ocazia diferitelor servicii ce va oficia. De asemenea va anunţa oficial toate autorităţile din comună şi le va ruga cu insistenţă să binevoiască a asista şi, dacă este posibil, chiar să vorbească poporului în şedinţa publică; iar Preşedintele cercului va invita din timp la fiecare şedinţă, pe învăţă­tori şi autorităţile comunale din cuprinsul cercului. Reuşita cercului cade în responsabilitatea parohului respectiv. Membrii Consiliului parohial sunt obligaţi a lua parte la cerc.
Art. 12. La ziua fixată pentru ţinerea şedinţei toţi preoţii în ținuta oficială şi cântăreţii din cerc vor fi prezenţi de dimineaţă, la biserica respectivă, pregătiţi pentru slujbă.
Art. 13. Serviciul liturgic se va oficia totdeauna în sobor; de către toţi preoții cercului. Ora începerii Sf. Liturghii, se va hotărî de mai înainte pentru ca toţi preoţii să fie prezenţi la închinarea în comun; ţinându-se seamă de orarul oficial şi de obiceiul locului. Fiecare preot este obligat a-şi aduce sfintele odăjdii şi a fi îmbrăcat complect la oficierea serviciului divin.
Art. 14. Cântăreţii vor forma corul cercului sub conducerea, unui preot sau a celui mai cunoscător al muzicii dintre ei. Ei vor da răspunsurile la strană şi vor cânta bucăţi muzicale potrivite la şe­dinţe.
Art. 15. Preşedintele cercului va avea protia, iar ceilalţi preo­ți coliturghisitori, aranjându-se alternativ, în dreapta şi în stânga protosului, după rangul preoţesc şi la ranguri egale, după vechimea în hirotonie.  El va supraveghea ca serviciile să fie oficiate conform tipi­cului.
Art. 16. La vreme se va rosti predica de către preotul de­semnat pentru aceasta şi în nici un caz, preotul respectiv nu va vorbi în biserica sa în acea zi.
Art. 17. După terminarea serviciului liturgic, va avea loc şedinţa intimă, unde se va discuta chestiuni privitoare la diferitele ierurgii şi de administraţie parohială, precum şi tratarea diferitelor subiecte ce se vor trimite de către Sfânta Episcopie; toate acestea trecându-se în procesul verbal, de către un preot desemnat ca secretar de către preşedinte.
III. Şedinţa Publică
Art. 18. Şedinţa publică se va ţine la biserică sau la şcoală, după, amiază.
Art. 19. Şedinţa publică se va deschide totdeauna, printr-o rugăciune cântată în cor cu toată evlavia şi smerenia cuvenită. Aceste rugăciuni pot fi: Împărate Ceresc, Tatăl Nostru, etc. Preşedintele va rosti câteva cuvinte de bun sosit credincioşilor şi imediat va da cuvântul preotului vorbitor, care va şi depune planul conferinţei la birou. După aceasta, vor mai putea urma şi alte conferinţe, precum şi povestiri cu cuprins religios sau patriotic, cântece şi recitări executate de corul cercului sau de copiii de la şcoală. Preşedintele închide şedinţa mulţumind autorităților comunale şi asistenţei.
Art. 20. Fiecare cerc va avea un registru de procese-verbale, care va fi în păstrarea preşedintelui cercului. La schimbarea preşedintelui, registrul se va preda noului preşedinte. Procesul verbal se va dresa în două exemplare în registru şi pe foaie liberă şi se va semna de toţi membrii cercului prezenţi şi de autorităţi. Procesele verbale redactate pe foaie liberă se vor trimite protoieriei respective, cu raport special spre a fi înaintate Sf. Episcopii. (...)”.

#citește mai departe în  revista „Tomis – Foaia oficială a eparhiei de Constanța”, An. VIII, nr. 6, iunie, 1931.

Foto cu rol ilustrativ: Ionuț Druche

Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 

DREPTURI DE AUTOR

 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Despre Ionuţ Druche

S-a născut pe 16 decembrie 1982 în Constanța. Este absolvent al Şcolii Generale nr. 9 „Ion Creangă“ din localitate, al Grupului Şcolar Industrial Construcţii de Maşini din Constanţa şi al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Sfântul Apostol Andrei“ din Constanţa, promoţia 2005. A lucrat în cadrul Arhiepiscopiei Tomisului, ocupând postul de director al Editurii Arhiepiscopiei Tomisului şi pe cel de redactor-şef al revistei „Tomisul Ortodox“, publicaţie de cultură şi spiritualitate a Arhiepiscopiei Tomisului.
Actualmente este bibliotecar în cadrul Bibliotecii județene „I.N. Roman” din Constanța.
Preocupat de istoria contemporană a vieţii bisericeşti din Dobrogea, Ionuţ Druche a organizat din 2010 şi până în prezent mai multe comemorări şi simpozioane. De asemenea, este autor şi coautor a mai multor cărţi şi articole.
 
Citește și:

#DobrogeaDigitală Mănăstirea Balaciu, ctitoria episcopului Gherontie Nicolau

#DobrogeaDigitala 11 mai 1933. Predica episcopului Gherontie la hramul Bisericii Bulgare din Constanța

#DobrogeaDigitală Episcopul Gherontie Nicolau, 155 de ani de la naștere