#DobrogeaDigitală – revista „Analele Dobrogei: Planurile construirii canalului Dunăre - Marea Neagră, din urmă cu un veac

„Consideraţiunile de ordin economic, comercial, precum și dreptul de stăpânire în propriu teritoriu a unei căi navigabile de însemnătatea canalului navigabil Cernavoda - Constanţa, nu le găsesc potrivite de a Ie mai reproduce. Ele se află în lucrarea apărută în revista mai sus citată. 

Dunărea la etiaj este cu 8 m. deasupra făşiei Mărei. ln epoca când apele sunt crescute, această diferenţă de nivel între Dunăre şi Mare atinge 10-11 m. Pentru săpătura canalului, consider apele Dunărei la etiaj. Voiu menţine deci în şirul socotelelor, apa Dunărei ridicată cu 8 m. deasupra nivelului Mărei. 

Dacă mergem de la Dunăre (Cernavoda) spre Mare (Constanța) şi lungind traseul căii ferate, întâlnim: 

1. Regiunea oraşului Cernavoda cu împrejurilnile, care, pe o lungime de 5.600 m. şi pe o lăţime medie de 400 m., pleacă de la malul Dunărei şi merge până în apropierea Gării Saligny. Ea reprezintă un profil ridicat deasupra nivelului Mării de la: 5-9 metri.

2. Înainte de a ajunge la gara Saligny, porneşte spre răsarit Valea Carasu propriu zisă. Profilul acestei Văi este de 4 m peste nivelul Mării. Valea îşi menţine această altitudine de 4 m. către răsărit până în apropierea satului Chiostel pe 9 distanță de 24.800 m.

3. Cu începere din vecinătatea satului Chiostel, mergând spre Constanţa, profilul terenului se ridică gradual la 10 m., 15., 20., 30., şi atinge la punctul Palas cota 56 m., deasupra nivelului mării. De la Palas către Constanţa profilul se înclină la 50 m., 30 m., şi se termină prin râpa cte 20 m., de la malul Mării.

Distanţa dintre Cernavoda şi Constanţa, pe care canalul o parcurge, lungind partea de sud a căii ferate, este de 60.200 m.

Canalul va fi cu deschizătură liberă în aer de la Cernavoda şi până la răsărit de Murtfatlar în punctul cu cota 25 m. altitudine din apropierea satului Valul lui Traian. Această parte a canalului parcurge o distanţă de 47.400 m. şi are o lățime în fundul patului de 40 m., iar adâncimea de 8 m. sub nivelul Mării, numai până la Valul lui Traian. Pe ambele părţi ale canalului sunt prevăzute drumuri macadamizate de câte 5 metri lăţime, care vor servi pentru halajul mecanic al şlepurilor[…]

DESCARCĂ GRATUIT COLECȚIA „ANALELE DOBROGEI” ÎN FORMAT PDF!  

Tot în vederea regularizărei vitezei de scurgere a apei din canal se va stabili la Dunăre, la capătul canalului de aducere din fluviu, două prize-stăvilar, metalice, mobile, susţinute pe zidărie-beton. Ele: vor fi aşezate transversal canalului de aducere, la 8 m. sub nivelul Mării şi se vor monta pe fundament de beton la patul canalului. Manevrarea în sens vertical, în jos sau în sus, a acestor prize stăvilare metalice va fi făcută cu mijloace mecanice (hydraulice sau electrice). Făşia de apă introdusă în canal va corespunde variațiunei de înălţime a priselor-stăvilare. Debitul făşiei de apă primita în canal va menţine pe cât de aproape de constantă viteza de scurgere în canal. Odată canalul umplut în întregime cu apă, de la Dunăre la Mare, prizele stăvilare vor fi manevrate între 3-4m. adâncime de la nivelul curent al Dunării, pentru a atinge viteza de scurgere dorită. 

Canalul de aducere de la Dunăre va avea 1,000 m. lungime 40 m. lăţime şi 8 m. adâncime sub nivelul Mării. 

La capătul opus al canalului de aducere se va înfiinţa un basin-port la Cernavoda, în afara oraşului, de 1000 m. lungime, 100 m. lăţime şi 8 m. sub nivelul Mărei. […]

Se înţelege că realizarea canalului navigabil de la Cernavoda la Constanţa reprezintă o lucrare de artă în stil mare şi care nu-i lipsită de obstacole. 

Totuşi, piedicele ce se vor ivi în cursul săpăturilor nu vor fi de neînvins; ele se vor înfăţişa cu cerinţe de muncă perseverentă. În Valea Carasu, pe lungime de 47 .400 m., pământul este de natură aluvionară, amestecat pe alocurea cu prundiş. 

Spărtura tunelelor maritime pe lungime de 12.800 va întâlni straturi terţiare de rezistenţă slabă aproape în toată adâncimea lor. 

Canalul va fi străbătut de 6 poduri de fer pentru căruţe prin mijlocirea cărora se vor lega regiunile din ambele părţi ale Canalului. 

După cum se va vedea în Tabloul alăturat, cheltuelile cerute pentru realizarea acestui Canal navigabil dela Dunăre la Mare le-am estimat la suma de lei 2,935,813.900, repartizată ast-fel: 

Lei 406,110.700 pentru săpăturile de pământ;

Lei 1,162,903.200 pentru zidării şi pavaj;

Lei 868,800.000 pentru construirea portului dela Mare.

Lei 12,000.000 p.entru prizele stăvilare. 

Canalul va conţine un volum de apă de 19,548.000 metri cubi.”