#DobrogeaDigitală - revista Analele Dobrogei: ”Vițiul şi arivismul ne otrăvesc moralul şi ne consumă munca”

 
„De ce  nu v'ați folosit de neatârnarea dobândită spre a vă crea o existență mai omenească?” întreabă C.D. Pariano, luptător pentru drepturile locuitorilor din noua provincie, supranumit „patriarhul agriculturii dobrogene”, într-o scrisoare către cetățenii Comunei Constanța, pe care o regăsim publicată, în 1920, în revista Analele Dobrogei.
Autorul deplânge starea în care se află Constanța și se arată revoltat de lipsa de implicare și de responsabilitate individuală a cetățenilor, care a dus la promovarea „paraziților” și a ariviștilor în posturi de edili, cea mai sigură formulă de „a ne săpa singuri groapa”.

„Sub regimul excepţional, Comuna, cu micile ei venituri de atunci, ne da apă - nu dela Dunăre, nici atât de filtrată şi ozonată,- dar aveam apă; ne ilumina cu petrol, dar aveam lumină ; oraşul se ținea curat, iar portul, aşa turcesc cum era, lucra.
Care e starea de astăzi ?
Veniturile comunei şi împrumuturile ei de 60-70 de milioane s'au dus pe lefuri şi imitaţii de lucrări. Apa ni se dă cu linguriţa, odată pe săptămână. Casele ni se surpă. Canalurile miroasă rău. Bâjbâim în întuneric. lnotăm în noroiu. Şcoli destule nu avem. Biserici numai două. Tramvai, nu. Gara ocupă cea mai frumoasă parte a oraşului. Port se poate spune că, cel puțin deocamdată, nu mai avem...
Cum dar să nu ni se impute refuzul indeplinirei datoriilor cetăteneşti?
Dacă cetățenii nu aduc, fiecare, măcar o cărămidă la zidirea progresului național şi comunal; dacă ei trimit în Parlament pe oricine li se porunceşte; şi dacă cei însărcinați cu aplicarea legilor mistifică scopul lor, dela cine să se inspire un guvern, oricare ar fi el, și adevăratele nevoi ale tuturor şi prin cine să înfăptuiască el măsurile luate şi legile confecţionate?
La Comună mai cu seamă, ne-a fost ușor să vedem dela început că toate întocmirile de lucrări şi furniturile de materiale erau meschine şi iluzorii. Şi, ştiind bine că reuşita oricărei întreprinderi atârnă numai de capacitatea şi onestitatea celor cari o dirijează, n'am cântărit nici valoarea gospodărească a edililor ce ne-am dat şi nici nu ne-am dat osteneala să le controlăm actele, spre a preveni greşelile.
Cine, dar, decât complezenţa ori nepăsarea noastră e vinovată de lipsurile de care suferim şi de banii ce s'au aruncat în vânt?
Am făcut încă şi mai rău: am creat acea privelişte stranie, în care vedem de o parte cum masa mare a cetăţenilor abdică de voe dela drepturile şi datoriile lor, pe când o mână de răzvrătitori, profitând de această nepăsare, pretind cu zgomot şi scandal drepturi pe care nu le au.
Să fie oare din năravul ce am contractat că mai permitem şi astăzi să fim guvernaţi şi administrați prin confundarea Despotismului cu Libertatea şi a Libertăţei cu Demagogia?! .. Dar atunci de ce ne-am mai vărsat sângele pentru unificarea Neamului, când uităm că dela buna rânduială ce trebue să întroducem în menajul Ţărei atârnă existenţa sau dispariţia acestei Românii Mari?
Nu vedem noi că toţi duşmanii din afară stau la pândă şi ne sapă? ... Și ce să mai vorbim de duşmanii din afară, când însăşi o mână de rătăciţi de ai noştri, bine disciplinați şi gata la toate, ne dispută până şi a doua cămaşă ce mai avem.
Dacă noi toţi vom sta cu braţele încrucişate, dela cine tot aşteptăm sa ne apere legile, munca şi economiile?
Un guvern, oricare ar fi, nu poate sta totdeauna cu baionetele întinse ca să ne păziască. Noi, cei mulți şi interesaţi, trebue să-I ajutăm la menţinerea ordinei. ln Ioc de asta, ne săpăm groapa singuri. Considerăm uneltirile şi propagandele subversive ca o distracţie; şi de unde societatea ar trebui să dispreţuiască şi să gonească dintr'însa pe aceşti ciocli ai ei, noi le întindem mâna şi le acordăm aceiaşi atenţiune ca şi oamenilor de treabă. Rezultatul este că cu chipul acesta lăţim vițiul şi arivismul, care ne otrăvesc moralul şi ne consumă munca.
Ei, dar până unde o să le întindem?
Deja lumea muncitoare, despoiată de războiu şi de dânşii, şi amenințată cu noile baze pe care tot ei voesc să le aşeze viitoarei organizaţiuni sociale, se întreabă, cu drept cuvânt, dacă trebue să mai muncească şi să strângă, atunci când nici o siguranţă nu mai vede în viitor?
Acestei latitudini a elementelor bune şi îndrăzneli a paraziţilor, ce altă stavilă, firească şi eficace, se poate pune decât morala şi solidarizarea cetăţenilor inteligenţi?
De altfel acesta este însuşi principiul pe care este bazată adevărata Democraţie.
Nu guvernul şi nici minorităţile impun mişcările sociale, ci masa mare a cetăţenilor, care numai ea ştie şi poate să dea îndrumări intereselor generale. Şi tot ea este datoare să lumineze pe rătăciţi, în chiar folosul lor, şi la nevoe să-i şi astâmpere, fie prin convingere, fie prin forţa numărului.”

 
#citeşte mai departe în Analele Dobrogei
#Analele Dobrogei anul 1, nr.2, 1920
#Constantin Pariano

Mai multe numere ale publicaţiei Analele Dobrogei puteţi parcurge accesând Biblioteca Digitală.
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

 
Sursa foto (cu rol ilustrativ): Arhivă ZIUA de Constanta
 


Citeşte şi:

#DobrogeaDigitală - revista Analele Dobrogei: Ignoranța, cea mai mare primejdie socială

#DobrogeaDigitală - revista „Dobrogea Jună“: Eliberat, după ce fusese arestat pentru trădare şi crimă împotriva Siguranţei Statului

#DobrogeaDigitală. Patru numere ale ziarului „Dobrogea Jună“, de astăzi în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanţa: 115 ani de la apariţia ziarului „Dobrogea Jună” (document)

#DobrogeaDigitală - revista „Dobrogea Jună“: Tentativa de crimă din strada Cuza Vodă
 
#DobrogeaDigitală - revista „Dobrogea Jună“: „Gest anarhic” la Liceul „Mircea cel Bătrân“ în chestiunea legată de taxele şcolare


Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

716
#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

805
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

1132
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

1243
#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

1943
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

1524
Istoria Dobrogei - Bibliografie:  Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

1638
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

1208
#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

1298
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

997
#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

1159
#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

1169
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

1565
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

1747
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

1637
#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

1586
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

2297
#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

2299
#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

2103
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

1792