#DobrogeaDigitală: „Ridic dar acest pahar în onorul Dobrogei”

 
 
  • La 10 septembrie 1889, regele Carol I sosea la Constanța împreună cu Principele moștenitor, fiind întâmpinat cu fast și entuziasm de orașul întreg 
Călătoria „de la Dunăre până la Mare” a regelui Carol I și vizita sa la Constanța a marcat un moment important în evoluția urbei tomitane și în implicarea monarhului în proiectele menite să ducă la dezvoltarea noii provincii românești.

Discursul regelui arată mulțumirea suveranului față de progresele Dobrogei din primii zece ani de la revenirea sub administrație românească, precum și încrederea în potențialul acestei provincii de a „câştiga într'un viitor apropiat, un renume European”.

Articolul apare în ziarul „Dobrogea”, I, nr. I, din 10 septembrie 1889, antologat în volumul „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878 - 1947). Vol. I (1878 - 1916)”
 
 
„Duminecă, 10 Septembrie, orele 6 p.m. M.S. Regele şi A.S. Principele moştenitor au sosit în Constanţa şi au descins la Hotel Carol unde s'a stabilit Quartierul Regal.
Călătoria M.S. Regelui şi a A.S. Principelui moştenitor, de la Dunăre până la Mare a fost o nesfârşită manifestare de supunere şi dragoste a Dobrogenilor către Regele lor. Pretutindeni Poporaţiunile în haine de serbătoare eşise spre întâmpinare. Toate gările erau frumos împodobite cu coroane de verdeaţă şi cu arcuri de triumf. Gara Cernavoda, gara Constanţa şi portul au fost decorate cu un gust squisit ce face onoare distinsului şi activului Director al drumului de fer, d-l A. Gafencu, care are partea sa la succesul strălucit al primirei făcute M.S. Regelui şi A.S. Principelui moştenitor.

Constanţa s'a transformat ca prin farmec. Oraşul întreg este pavoasat; toate balconele, toate ferestrile şi uşile sunt împodobite cu covoare, cu drapele şi coroane de verdeaţă. Chiar şi cel maI sărac a ţinut să'şi manifeste bucuria şi dragostea punend drapele şi cununi de verdeaţă.

Cele cinci arcuri de triumf ne dau o frumoasă privelisce; strada Carol I privind din piața Independenţei este feerică. De când esistă moderna Constanţa nu s'a văzut aşa de multă lume circulând pe strade.
D-l Colonel Schefetti, infatigabilul Prefect al judeţului, a mers la Cernavoda spre întâmpinarea M.S. Regelui şi A.S. Principelui moştenitor. Trenul Regal era frumos împodobit cu tricolor şi verdeață. Pe peronul gărei aşteptau sosirea M.S. Regelui şi a A.S. Principelui moştenitor, oficerii superiori, toţi capii de servicii, consulii, preoţii bisericilor tuturor credinţelor, Consiliul comunal şi juderean, mai mulţi notabili din oraş. Onorurile militare fură date de o companie cu drapel.

În salonul gărei multe gentile doamne şi domnişoare care aşteptau sosirea M.S. Regelui şi A.S. Principelui moştenitor, le oferiră superbe buchete de flori. Am distins pe doamnele general Barozzi cu domnişora, d-na Eugen Stătescu, d-na Semizeanu, d-na Mirea, d-na dr. Georgescu, d-na general Dunea cu domnişoarele, d-na dr. Bolton, d-na maior Ştefănescu.
De la gară M.S. Regele şi A.S. Principele moştenitor trecură pe stradele Carol I, Piaţa Independenţei, strada Romană şi strada Remus Opreanu la Hotel Carol, unde aşteptau notabilii oraşului, Administratorii cu primarii tuturor comunelor Judeţului, amploiați subalterni şi elevi şcoalelor.

Seara la orele 9 fu o manifestare cu facle imposantă a primarilor, consilierilor comunali şi orăşenilor. Oraşul era splendid iluminat. Timpul care peste zi se posomorîse, spre seară deveni calm şi frumos ajutând reuşita serbătoarei[...]

Discursul regelui

„Un timp îndelungat a trecut de când n'am venit în Dobrogea.  Cu atât mai mare este dar bucuria mea, de a mă găsi astă-zi împreună cu Moştenitorul presumtiv al Coroanei în mijlocul Dumnevostră şi a constata marele progres ce Constanţa a făcut în cursul de 10 ani.
În vremuri depărtate, vechiul Tomi abia era cunoscut şi numai prin esilul lui Ovid, a cărui statue împodobeşte astă-zi oraşul, acest loc a păstrat un nume în istorie.
Sunt însă convins că noua Constanţa va câştiga într'un viitor apropiat, un renume European, şi că prin construirea podului pestr Dunăre şi lărgirea portului, lucrări care vor fi în curând începute şchelea sa va deveni una dintre cele mai însemnate ale Orientulul şi un isvor de bogăţie pentru ţara întreagă.
Salut astă-zi cu vie mulţumire şi tânăra noastră marină - represintată aci în port prin "Elisabeta" vasul nostru cel mal falnic - fiind că numai prin Dobrogea, cu ţermurile sale întinse pe mare, flotila nostră a putut lua acest avânt, ast-fel că drapelul român este acum cunoscut şi respectat în ţerile cele mal depărtate. Ridic dar acest pahar în onorul Dobrogei, urând ca acestă frumosă provincie, în care sentimentul românesc s'a înrădăcinat întrî'un timp aşa de scurt, să prospereze şi se se desvolte în linişte şi pace - în sănătatea orăşenilor din Constanţa, cari făcându-ne o primire tot aşa de strălucită cât şi călduroasă Ne-au arătat dragostea şi devotamentul lor, pentru care-ve mulţumesc din tot sufletul. Să trăiască Dobrogea şi portul său Constanţa.”

#citeşte mai departe în „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“ 
#„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“
#Autor Stoica Lascu

Dacă, în urmă cu 123 ani, pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima  BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.  
 

DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa.sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

Sursa foto: imagoromaniae.ro



 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

1336
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

1213
Istoria Dobrogei - Bibliografie:  Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

1436
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

1143
#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

1255
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

965
#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

1132
#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

1146
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

1543
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

1710
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

1618
#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

1564
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

2272
#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

2275
#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

2087
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

1778
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

1896
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

2526
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

2506
#DobrogeaDigitală: „Populațiunea“ orașului Tulcea din anul 1879

#DobrogeaDigitală: „Populațiunea“ orașului Tulcea din anul 1879

2715